Cercertătorii au afirmat recent că „omul modern ar putea să provină dintr-un grup neomogen”, după cum a afirmat Mattias Jakobsson, de la Universitatea Uppsala, din Suedia. El este unul dintre autorii studiului care susţine o asemenea teorie.
Cercetările specialiştilor s-au bazat pe date genetice care arată la rândul lor cum generaţiile de „Khoe-San” s-au adaptat la un mediu ce presupunea o reacţie imunitară adecvată, o bună funcţionare a muşchilor şi protecţie împotriva razelor ultraviolete.
Revista Science arată cum cercetătorii s-au concentrat asupra modului în care genomul s-a adaptat de-a lungul timpului înainte de separarea istorică a liniei Khoe-San de celelalte grupuri de fiinţe umane.
Un alt coautor al studiului, Pontus Skoglund susţine că „deşi toţi oamenii din ziua de astăzi poartă variante similare ale aceloraşi gene, deosebirile timpurii dintre Khoe-San şi alte grupuri umane ne permite să avem o vedere detaliată asupra genelor care au evoluat rapid în toţi strămoşii fiecărui om de astăzi care trăieşte pe planetă”.