24 ianuarie, 157 de ani de când Bucureştiul a devenit capitala României. Populaţia a crescut de 20 de ori de atunci

Pe 24 ianuarie 1862 se deschidea primul Parlament al României iar Bucureștiul a fost proclamat Capitala țării după ce, în 22 ianuarie s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, condus de conservatorul Barbu Catargiu. Numărul locuitorilor Bucureştiului în acea perioadă era de aproximativ 120.000 locuitori, în timp ce acum este estimată la peste două milioane.

Noul statut de capitală a României i-a adus orașului București un ritm rapid de dezvoltare sub toate aspectele: străzile din oraș s-au pavat cu granit, piatră cioplită și piatră de râu, s-au construit trotuare pietonale pe străzile principale, s-a amenajat grădina botanică, s-au înființat gimnaziile Lazăr și Matei Basarab, Universitatea din București, Școala de Bele-Arte, s-au amenajat noi piețe și grădini publice, s-a construit prima linie de cale ferată dintre București și Giurgiu şi s-a pus piatra de temelie a Azilului Elena Doamna pentru fete orfane.

Citeşte şi Mica Unire, detalii picante din culise. Cum a salvat amanta lui Al. I. Cuza soarta unirii Moldovei cu Ţara Românească

S-au înființat noi societăți: Societatea Română de Științe (1862), Societatea română de arme, gimnastică și dare la semn (17 mai 1862) – prima asociație sportivă din România, Direcția Centrală a Poștelor (4 august 1862), Societatea pentru învățătura poporului român (1866), Societatea Literară Română (13 aprilie 1866) – care devine din august 1867, Societatea Academică Română, iar din martie 1879 Academia Română, Societatea de științe fizico-naturale (1868), Filarmonica Română (11 mai 1868) – astăzi Filarmonica „George Enescu”- care își susține concertul inaugural la 27 decembrie 1868, Societatea de geografie (27 iunie 1875), Societatea Națională de Cruce Roșie a României (16 iunie 1876) etc.

Alte articole

Încă o aberație din seria Diana Șoșoacă: vrea să schimbe capitala țării: „Am văzut că nu de la București se dă startul patriotismului”

Cristian Tudor Popescu: „Cuza n-ar fi considerat astăzi bun român. Ar fi fost acuzat că e un urâtor de BOR, ba chiar un anticreștin”