„Dacă cineva îmi spune care sunt criteriile care definesc statul de drept, voi fi dispus să discut despre ele”, a declarat Meleşcanu în interviul acordat luni seară şi din care AFP a publicat extrase marţi. „Nu cred că ar trebui să existe o astfel de legătură”, întrucât aceste fonduri sunt „un element fundamental, pe care se sprijină toată filosofia UE”, a explicat ministrul român de externe, potrivit Agerpres.
Parlamentul European a votat pe 16 ianuarie în favoarea suspendării sau diminuării fondurilor europene pentru ”guvernele care îngrădesc funcţionarea justiţiei sau care nu combat frauda şi corupţia”, aminteşte France Presse. Această propunere, lansată de Comisia Europeană, urmează să facă obiectul negocierilor în cadrul trilogului, cu Consiliul UE şi Comisia Europeană.
În timp ce Bruxellesul şi Washingtonul au criticat schimbările legislative care ”ameninţă instituţiile democratice” ale României, Meleşcanu a asigurat că această reformă judiciară ”a fost făcută în mod transparent”, el adăugând că ”funcţionarea justiţiei este apanajul fiecărei ţări”, scrie agenţia de presă citată.
”Respectăm opiniile (critice n.red.), dar aceasta nu înseamnă că le considerăm ca fiind corecte”, a subliniat ministrul român, asigurând că ”România este o democraţie stabilă şi solidă”.
În ceea ce priveşte situaţia Poloniei şi a Ungariei, Meleşcanu s-a pronunţat ”pentru o continuare a dialogului” pentru a permite acestor ţări ”să-şi prezinte argumentele şi să răspundă argumentelor celorlalţi”.
Pe de altă parte, Meleşcanu s-a declarat în favoarea relansării dialogului cu Turcia, ţară ale cărei negocieri de aderare la UE se află într-un punct mort. ”Dorinţa noastră este să menţinem deschise canalele de comunicare între UE şi Turcia”, a declarat el, menţionând şi intenţia sa de a organiza o reuniune pe această temă în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE.