Fostul primar Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA în 28 octombrie 2008, alături de 36 de persoane, între care foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici, în dosarul privind atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.
Prejudiciul în această cauză a fost estimat de DNA la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.
În primă instanţă, Radu Mazăre a primit o condamnare de patru ani de închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar, Curtea de Apel Bucureşti a mai decis, în luna iulie 2017, şi condamnarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu la trei ani de închisoare cu suspendare. Omul de afaceri Cristian Borcea, fost acţionar al clubului Dinamo, a fost achitat iniţial.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti nu au dispus despăgubiri civile în acest caz, deşi prejudiciul era de 114 milioane de euro.
Judecătorii instanţei supreme l-au condamnat, joi noapte, la 9 ani de închisoare cu executare pe fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, decizia fiind definitivă. De asemenea, o pedeapsă cu executare a fost dispusă şi pentru Cristian Borcea şi pentru fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu, ambii primind 5 ani cu executare.
Cum poate fi adus Radu Mazăre în ţară
Poliţiştii constănteni au bătut, vineri dimineaţă, la poarta lui Radu Mazăre. Este o procedură pe care agenţii trebuie să o îndeplinească, cu toate că ştiau că fostul primar a fugit din România.
După decizia definitivă de condamnare la 9 ani de închisoare cu executare, întrucât Radu Mazăre nu se mai află pe teritoriul României, instanţa de executare emite un mandat de urmărire internaţională în vederea extrădării, care se transmite Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea difuzării prin canalele specifice.
Mandatul de urmărire internaţională în vederea extrădării trebuie să conţină toate elementele necesare identificării persoanei urmărite (incluzând fotografii, impresiuni digitale, etc.), o expunere sumară a situaţiei de fapt şi date privind încadrarea juridică a faptelor.
Cererea de extrădare va fi întocmită de Ministerul Justiţiei pe baza unei încheierii motivate a instanţei judecătoreşti competente, care stabileşte că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege pentru a se solicita extrădarea.