Sondaj INSCOP. PSD şi PNL, la egalitate pentru europarlamentare. Ce partide vor trimite deputaţi în Parlamentul European

54,5% dintre românii chestionaţi și-au exprimat o opțiune de vot, iar rezultatele arată astfel:

PSD 27,8% 

PNL 26,7% 

USR 10%

Alte articole

Sondaj INSCOP. Schimbare uriaşă în preferinţele electoratului. Care este al doilea partid preferat de români pentru alegerile parlamentare 2024

Sondaj INSCOP. Alegeri parlamentare 2024: PSD, primul în preferințele românilor. PNL, abia pe locul 4. Ce alte partide mai depășesc pragul de 5%

ALDE 9,2%

PLUS 7%

Pro România 6,6% 

UDMR 5,1%

PMP 4,4%

PNŢCD 1,5%

DEMOS 0,8%

De precizat că sondajul a fost demarat înainte de finalizarea negocierilor dintre USR și PLUS pentru formarea Alianței 2020, motiv pentru care cele două formațiuni au fost testate separat, se arată în comunicatul INSCOP.

Disponibilitatea românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare din luna mai a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,7% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,7% varianta 2, 4,4% varianta 3, 3,7% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,9% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 5,4% dintre români, pentru varianta 7 7,5%, iar pentru varianta 8 11,2%. 10,3% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,1% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,2% reprezintă non-răspunsuri.

Comparativ cu luna noiembrie 2018, procentele cu care este cotat PSD rămân aproape neschimbate  (27,4% în noiembrie, față de 27,6% în ianuarie – februarie), în timp ce PNL câștigă 2,6 procente din intenția de vot. Celelalte partide nu înregistrează evoluții majore.  

Opțiunile de vot publicate în cadrul acestui studiu sociologic reflectă opiniile alegătorilor raportate la un eșantion reprezentativ de aproape 55% din populația cu drept de vot rezidentă în România. La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, intenția de vot va fi influențată suplimentar de numeroși factori, precum activitatea partidelor politice, evenimente de impact pe agenda publică, lista finală de candidați pe care o va prezenta fiecare partid, prezența efectivă la urne în ziua votului sau volumul voturilor din afara țării.