Surse: Kovesi, locul 2 la votul din Consiliul UE, după candidatul francez şi la egalitate cu cel german

Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe locul doi, la egalitate cu candidatul Germaniei, în cadrul votului în COREPER, care reunește ambasadorii statelor Uniunii Europene la Bruxelles. Pe locul 1 s-a situat candidatul Franței, Jean-François Bohnert (58 de ani), cu 50 de voturi, urmat de Kovesi și candidatul Germaniei, Andrés Ritter (54 de ani), fiecare cu câte 29 de voturi, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale.

Clasamentul din Consiliul UE (formatul numit Coreper 2) s-a stabilit în felul următor: fiecare dintre cele 22 state a venit cu propriul clasament, iar la final s-a făcut media punctajelor.

Votul din Consiliul UE a fost organizat după ce comitetul de selecție a transmis Consiliului scrisoarea de motivare. Reamintim că Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe primul loc în clasamentul realizat de comitetul independent de selecție.

Ce se va întâmpla mai departe. Pe 26 februarie va avea loc audieri în Comisia LIBE și Comisia de control bugetar din Parlamentul European. Potrivit lui Cristian Preda, cele două comisii vor vota apoi separat pe cine desemnează. Numele unui singur procuror va fi trimis conferinței președinților de grupuri politice din Parlamentul European. Apoi, un reprezentant al Parlamentul European va negocia cu ambasadorii din statele-membre, decizia luându-se cu majoritate absolută, nu cu unanimitate. Numele agreat în aceste discuții va fi supus votului secret al membrilor Parlamentului European.

Alte articole

PSD accelerează absorbția de bani europeni pentru investiții: 15 miliarde de euro în proiecte contractate

Premierul și PSD resping vehement majorarea TVA în 2025. Ciolacu spune că refuză să pună o povară suplimentară egală și pe săraci, și pe bogați”

Citeşte şi: EXCLUSIV. Protocolul semnat de Parchetul condus de Laura Codruţa Kovesi cu Parchetul din Rusia FOTO DOCUMENT

De remarcat că România a anunțat că nu o va susține pe Kovesi, fiind notoriu conflictul PSD cu fosta șefă a DNA.

În istoria recentă a UE mai există un singur caz de țară care și-a împiedicat un cetățean care voia să acceadă la o funcție înaltă: e vorba de Polonia, care nu l-a susținut pe Donald Tusk când acesta voia să câștige al doilea mandat de președinte al Consiliului European.