REZULTATE ALEGERI MOLDOVA 2019, EXIT POLL ALEGERI MOLDOVA 2019. Una dintre cele mai sărace ţări din Europa, alături de Ucraina, Republica Moldova este zguduită, de la independenţa sa faţă de URSS, în 991, de crize politice repetate şi are de gestionat, în acelaşi timp, un conflict îngheţat în Transnistria, un teritoriu separatist prorus care nu se află sub controlul Chişinăului, în estul ţării.

Duminică, moldovenii îşi aleg, pentru un mandat de patru ani, cei 101 deputaţi în Parlamentul lor monocameral. Pentru prima oară, scrutinul este mixt – proporţional şi scrutine locale.

Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM) al preşedintelui Igor Dodon – care militează pentru o apropiere de Rusia şi o intrare în Uniunea Economică Eurasiatică şi nu în Uniunea Europeană (UE) – se află pe primul loc în sondaje şi ar putea să obţină până la 50% din voturi.

Alianţa ACUM – din care fac parte cele două partide favorabile aderării la UE şi NATO – este creditată pe locul doi. Ea denunţă „acapararea” posturilor de conducere în politică, justiţie şi forţele de ordine de către Partidul Democrat din Moldova (PDM), aflat la putere, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc – considerat cel mai puternic om în ţară.

Alte articole

Părintele Vasile Ioana cheamă tinerii moldoveni să vina la vot: ”Dacă stați în confort nu ne mai putem plânge ulterior că ceva nu este în regulă. Ieșiți din confort și mergeți la vot!”

O femeie din Republica Moldova a răbufnit pe Internet. Ce le reproșează celor care țin cu rușii: „Eu v-aș lua pașapoartele românești și v-aș duce în Siberia, acolo-i locul vostru”

PDM, creditat al treilea în sondaje şi majoritar, în prezent, în Guvern şi în Parlament, promovează o restaurare a relaţiilor cu Bruxellesul, degradate din 2018, şi o evitare a unei răciri a relaţiilor cu Rusia.

În cazul în care niciuna dintre aceste formaţiuni nu obţine o majoritate pentru a forma singură un Guvern – cel mai probabil caz -, analiştii se tem de o nouă perioadă de instabilitate.

Un expert de la asociaţia Adept, Igor Botan, subliniază de asemnea „riscul unei participări slabe, având în vedere apatia şi absenţa încrederii alegătorilor în politicieni”.

RUSIA SAU UE?

„Nu ştiu cu cine voi vota, sunt toţi mincinoşi şi hoţi. După 42 de ani de muncă, am o pensie de 948 de lei (49 euro). Cum să trăiesc cu ea?”, declară pentru AFP Tatiana, o fostă muncitoare într-o uzină chimică, în vârstă de 60 de ani.

„Democraţia moldoveană se degradează. Oameni cu probleme în justiţie vor ajunge în Parlament”, constată la rândul său Macar Naghirneac, un voluntar în vârstă de 23 de ani, care lucrează într-un ONG.

Alimentând o atmosferă tenisonată în ultimele zile de campanie, poliţia rusă l-a implicat vineri pe liderul PDM Vlad Plahotniuc într-un circuit de spălare de bani prin operaţiuni de schimb suspecte, în Rusia, care a funcţionat din 2013 în 2014. Partidul său a denunţat o „ingerinţă grosolană” a Moscovei în alegeri.

O mică fostă republică sovietică, cu 3,5 milioane de locuitori, situată între România şi Ucraina, Republica Moldova este sfâşiată de mai mulţi ani între susţinători ai unei apropieri de UE şi cei ai unei alianţe cu Moscova.

Ales în noiembrie 2016, preşedintele Igor Dodon este considerat un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, pe care l-a vizitat tot mai des.

Blocat adesea de Parlament şi Guvern în proiectele sale, Dodon şi-a îmblânzit discursul şi nu mai militează pentru respingerea Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova şi UE în 2014, de către autorităţile proeuropene de la acea dată. El vrea, de-acum, ca ţara sa să poată „să facă comerţ cu Rusia şi cu UE”.

Acest Acord de Asociere a permis deschiderea treptată a pieţei europene produselor moldovene, însă a provocat furia Moscovei, care a impus imediat un embargo asupra fructelor şi cărnii moldovene, pedepsind astfel o populaţie care trăieşte în principal din agricultură.

Comerţul este principala pârghie de presiune de care dispune Rusia, în care se află, de altfel, o jumătate de milion de muncitori moldoveni.

Primindu-l pe Dodon în ianuarie, Putin a subliniat că Rusia nu va rămâne „indiferentă” la rezultatul alegerilor legislative.

Secretarul Consiliului rus de Securitate Naţională Nikolai Patruşev exprima, două săptămâni mai târziu, temerile Kremlinului cu privire la faptul că Occidentul ar putea „împinge societatea moldoveană către sciziune şi conflict”.

„Am văzut deja asta în Ucraina, în 2014”, aprecia Patruşev, referindu-se la revolta proeuropeană care a condus la anexarea Crimeei de către Rusia şi la un război cu separatişti proruşi, soldat cu aproape 13.000 de morţi în decurs de cinci ani.

SONDAJ ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA 2019: PATRU PARTIDE PRIND PARLAMENTUL

Facebook şterge conturi şi pagini vizând influenţarea alegătorilor înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova

Facebook a oprit o încercare de influenţare a alegătorilor în Republica Moldova, ceea ce alimentează temeri cu privire la faptul că alegerile europene din mai ar putea fi vizate la rândul lor, a anunţat gigantul american, relatează Reuters.

Angajaţi ai Guvernului moldovean aveau legături cu o parte a acestor activităţi, a anunţat grupul, cu sediul în California. Autorităţile de la Chişinău au negat că ar şti ceva în acest sens.

Facebook a precizat că a şters numeroase pagini şi conturi concepute astfel încât să pară pagini de opinie independente şi să se prezinte drept o organizaţie locală de verificare a faptelor în vederea alegerilor parlamentare prevăzute la sfârşitul săptămânii.

„Ei au creat, astfel, o buclă de feedback”, a declarat la Bruxelles însărcinatul Facebook cu securitatea cibernetică Nathaniel Gleicher.

„Potrivit evaluărilor noastre, existau legături între o parte a acestei activităţi şi persoane asociate Guvernului moldovean”, a precizat el.

Guvernul a anunţat că salută orice iniţiativă de combatere a ştirilor false „fake news”, precizând că nu verifică conturile private a celor peste 200.000 de angajaţi ai statului.

„Ei au diverse vederi şi opinii politice, iar statul este obligat să menţină limita între lupta împotriva fenomenului Fake News şi garantarea libertăţii de exprimare a cetăţenilor”, a subliniat Executivul.

Facebook a anunţat că a şters 168 de conturi, 28 de pagini şi opt conturi de Instagram cu un „comportament neautentic”. Aproximativ 54.000 de conturi au urmărit cel puţin una dintre aceste pagini pe reşeaua de socializare.

Deţinătorii paginilor şi conturilor respective au postat de obicei mesaje despre ştiri locale şi probleme politice precum solicitări de educaţie în limbile rusă şi engleză şi o eventuală reunificare cu România, a precizat gigantul.

APĂRAREA ALEGERILOR din Moldova

Facebook şi-a intensificat eforturile în lupta împotriva dezinformării, vizând conturi din Rusia, Iran şi Indonezia în ultimul an, în urma unor critici cu privire la faptul că nu face suficient să oprească extremismul şi propaganda online.

Vulnerabilităţile expuse în această fostă republică sovietică, situată între România, un stat membru UE, şi Ucraina, reprezintă totodată un avertisment înaintea alegerilor în Ucraina şi alegerilor europene.

Uniunea Europeană (UE) exercită presiuni asupra giganţilor reţelelor de socializare să facă mai mult pentru a opri ceea ce denunţă drept încercări ruse de a submina democraţii occidentale prin campanii de dezinformare care seamănă disensiuni. Rusia a negat în mod repetat acuzaţiile.

Tentative simple de manipulare pot afecta alegerile, a avertizat Gleicher. „Începem să observăm că actori încearcă să creeze impresia că există o manipulare, fără să existe prea multe conturi”, a declarat el.

„Echipele noastre sunt deja operaţionale şi se concentrează asupra alegerilor parlamentare europene, iar aceste (acţiuni) nu vor face decât să crească odată cu apropierea alegerilor, iar rimul ameninţării creşte”, a declarat el.

Afectat de scandaluri, Guvernul prooccidental moldovean nu a reuşit să crescă nivelul de trai în ţară. Acest lucru i-a împins pe mulţi alegători către socialişti, favorabili unei apropieri faţă de Rusia.

Parlamentul European (PE) a catalogat în noiembrie Republica Moldova drept un „stat captiv al unor interese oligarhice” şi există îngrijorări cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare moldovene de la 24 februarie.

Potrivit unor analişti, scrutinul nu va conduce la formarea unei majorităţi parlamentare, ceea ce ar putea conduce la luni de dispute sau la convocarea unor noi alegeri.

Moldovenii sunt aşteptaţi mâine la urne şi pentru a participa la referendumul republican consultativ. În cadrul acestuia, alegătorilor le vor fi adresate două întrebări ce ţin de reducerea numărului de deputaţi din Parlament şi revocarea sau demiterea aleşilor poporului pentru neîndeplinirea angajamentelor. 

Potrivit Codului Electoral, la referendumul consultativ sunt supuse problemele de interes național, cu scopul de a afla opinia poporului. Deciziile definitive sunt luate, ulterior, de către autorităţile publice competente.   

Unul dintre cele două buletine de vot pe care le vor primi alegătorii în secţia de votare conţine întrebarea: „Sunteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?” Acest buletin are culoarea galben pal.

Cel de-al doilea este bej şi conţine următoarea întrebare: „Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?”.

Alegătorii trebuie să aplice ştampila cu inscripţia „Votat” în interiorul unui singur cerc de sub patrulaterul în care este înscris cuvântul „pentru” sau „contra”. 

În cursa electorală pentru referendumul consultativ s-au înscris cinci partide.   

Partidul Democrat din Moldova, care a inițiat plebiscitul, pledează „pro” pentru ambele întrebări. Trei formațiuni, şi anume PCRM, partidul „Democrația Acasă” și „Voința poporului” se pronunță contra. Iar partidul „Speranța-Nadejda” susține reducerea numărului de deputați, dar este împotriva revocării din funcție a aleșilor poporului.

Pentru ca referendumul să fie declarat valabil este necesară participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși în listele electorale.

Potrivit programului calendaristic, aprobat de Comisia Electorală Centrală, procesele verbale cu rezultatele votului urmează să ajungă la CEC până în data de 26 februarie, inclusiv.

Comisia urmează, până în 4 martie, să transmită hotărârea privind rezultatele referendumului la Curtea Constituţională, care va confirma sau infirma rezultatele plebiscitului până în 14 martie.