Potrivit scrisorii trimise de Ministerul Finanţelor Publice agenţiei de evaluare financiară, Consiliul General al Comitetului Naţional de Supraveghere Macro-Prudenţială (NCMM) a decis pe 4 februarie să înfiinţeze un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României (BNR), care să analizeze implicaţiile taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018.
Pe 18 februarie, au fost prezentate concluziile grupului de lucru, iar NCMM a identificat un număr de soluţii şi posibile scenarii de ajustare a mecanismului taxei prevăzute în OUG 114/2018, convenindu-se ca BNR să ofere sprijinul necesar.
În scrisoare se arată că reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice lucrează în prezent la ajustarea cadrului legislativ cu două prevederi.
Prima dintre aceste prevederi se referă la „înlocuirea taxei pe activele financiare care este calculată în funcţie de indicele Robor cu o taxă anuală fixă, care se va aplica la o bază de impozitare a anumitor categorii de active, inclusiv prin eliminarea unor active financiare din baza de impozitare; taxa va fi ajustată în scădere, în funcţie de evoluţiile înregistrate de o instituţie de credit privind marja rezultată din diferenţa dintre dobânda la depozitele atrase şi creditele acordate în lei, precum şi în funcţie de creşterea intermedierii financiare”.
A doua prevedere se referă la „înlocuirea indicelui de referinţă ROBOR (bazat exclusiv pe cotaţii), utilizat pentru acordurile de creditare denominată în lei cu un indice calculat exclusiv în baza tranzacţiilor interbancare efective, în concordanţă cu prevederile Directivei 2008/48/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, din 23 aprilie 2008 referitoare la contractele de creditare pentru consumatori”.
Consilierul premierului, Darius Vâlcov, a declarat sâmbătă, la Antena 3, referindu-se la solicitarea adresată de Guvern agenţiei de rating Standard & Poors’s cu privire la modificarea perspectivei pentru România, că acest demers a fost necesar pentru că România nu are buget „din cauza preşedintelui Iohannis”, ceea ce constituie o vulnerabilitate.
„Cred că a fost un demers corect, tocmai pentru a lăsa o perioadă de două săptămâni, astfel încât să vedem dacă bugetul va fi aprobat, pentru că şi acesta este un punct foarte important. Ştiţi că, la ora actuală, România, din cauza preşedintelui Iohannis, nu are buget şi acesta este un punct vulnerabil, atunci când agenţiile de rating evaluează situaţia unei ţări, iar pe de altă parte, pentru a se vedea care sunt perspectivele Ordonanţei 114 şi ale altor măsuri fiscale”, a afirmat Vâlcov.
Standard & Poors’s, cea mai mare agenţie evaluare financiară din lume, a păstrat ratingul de ţară al României la nivelul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiţii. Agenţia a precizat că Guvernul României a contestat modificarea perspectivei – cel mai probabil o înrăutăţire a acesteia de la „stabilă” la „negativă”. S&P va reveni cu o decizie peste două săptămâni.
„Ratingul României este susţinut în continuare de nivelul moderat al datoriei private externe şi de cel al datoriei publice, şi de perspectivele bune de creştere economică. În opinia noastră, eficienţa instituţională a României rămâne totuşi slabă, ceea ce limitează ratingul. În timp ce România continuă să beneficieze de poziţii solide ale stocului fiscal şi extern, credem că creşterea notabilă a deficitului fiscal şi a deficitelor externe vor consuma în timp din aceste buffere şi vor face economia României tot mai vulnerabilă la încetinirea creşterii economice”, notează agenţia americană.
„România a solicitat un apel la decizia S&P Global Ratings privind perspectivele. S&P Global Ratings a stabilit că sunt îndeplinite condiţiile pentru formularea unui astfel de apel în conformitate cu politicile şi procedurile sale. În consecinţă, vom devia de la calendarul nostru din 2019 pentru regiunea EMEA pentru rezolvarea apelului. Vrem să rezolvăm în două săptămâni”, adaugă agenţia.