Bugetul alocat apărării de guvernul chinez este al doilea din lume, dar mult mai mic decât al Statelor Unite, care vor cheltui anul acesta în scopuri militare 750 de miliarde de dolari. Există însă observatori care apreciază că de fapt China direcţionează spre acest domeniu o sumă mai mare decât cea anunţată, în care nu sunt incluse alte operaţiuni finanţate de diferite departamente şi autorităţi locale.
În context, DPA remarcă eforturile Beijingului de a-şi moderniza echipamentele militare şi de a-şi spori prezenţa armată în străinătate, precum şi presiunea asupra economiei chineze generată de conflictul comercial cu SUA şi de creşterea datoriei publice. Preşedintele Xi Jinping promovează eforturile menite să asigure Armatei de Eliberare a Poporului o flexibilitate sporită.
Bugetul pentru apărare va creşte mai mult decât economia în ansamblu, pentru care ţinta de dezvoltare pe anul curent este de 6 până la 6,5 procente.
Priorităţile Chinei în domeniul militar sunt legate de Taiwan, cu care relaţiile sunt tensionate, şi de disputele teritoriale în Marea Chinei de Sud. Premierul chinez Li Keqiang a avertizat marţi, la deschiderea sesiunii parlamentare, că Beijingul „se va opune cu fermitate şi va descuraja orice manevre separatiste sau activităţi care urmăresc independenţa Taiwanului”.
DPA menţionează şi informaţiile conform cărora chinezii construiesc al treilea portavion, ca parte a modernizării şi extinderii forţelor navale, în timp ce militarizează insule din teritoriile din Marea Chinei de Sud revendicate de mai multe ţări. China a inaugurat în 2017, în Djibouti, prima sa bază militară din străinătate şi se pare că intenţionează să mai construiască una, în apropierea unui port important din Pakistan.