Robotul Curiosity, lansat cu succes de NASA într-o misiune de explorare a planetei Marte

Roverul Curiosity a fost lansat, sâmbătă, cu ajutorul unei rachete Atlas V, de la baza spaţială Cape Canaveral din statul american Florida, la ora locală 10.02 (17.02 ora României, n.r.).

După ce a ajuns pe orbita terestră, Curiosity s-a separat de ultimul modul detaşabil al rachetei purtătoare, la 45 de minute de la lansare. Roverul Curiosity se află de acum în drum spre Marte şi a transmis deja primele informaţii către un centru spaţial din Canberra (Australia), care face parte din programul Deep Space Network iniţiat de NASA.

Potrivit site-ului oficial al Agenţiei spaţiale americane, Curiosity va ajunge pe planeta roşie pe 6 august 2012, după o călătorie în spaţiu de 570 de milioane de kilometri.

Curiosity, care cântăreşte 900 de kilograme, este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimişi pe Marte, Spirit şi Opportunity, şi este echipat cu 10 instrumente ştiinţifice. Roverul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiţie şi un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze ţintele aflate la o distanţă de până la şapte metri.

Alte articole

NASA anunţă „cel mai intens fenomen din lume în ultimii 165 de ani”. Pericol de pene masive de curent

NASA trage un semnal de alarmă! Un asteroid mai mare decât Westminster Abbey se apropie de Pământ

Robotul Curiosity, montat pe şase roţi, posedă şi un braţ articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor – o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eşantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.

Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezenţa vieţii pe Terra, dar care a fost deja găsit şi pe Marte în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marţiană.

Curiosity va măsura şi radiaţiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune şi de o staţie meteo.

Plasarea roverului Curiosity pe Marte „echivalează cu prezenţa virtuală a 200 de cercetători care au misiunea de a explora Marte. Este o maşinărie de vis”, a declarat Ashwin Vasavad, adjunctul coordonatorul ştiinţific al acestei misiuni.

Curiosity, o misiune spaţială care a costat 2,5 miliarde de dolari, din care 1,8 miliarde de dolari au fost alocaţi exclusiv etapei de concepţie şi dezvoltare, a fost lansat cu o întârziere de doi ani şi va ajunge la baza unui munte înalt de 5.000 de metri, în interiorul craterului Gale.

În timpul misiunii sale de explorare, care va avea o durată de doi ani tereştri – un an marţian -, robotul Curiosity, alimentat cu un generator nuclear, va încerca să afle dacă planeta Marte oferă sau a oferit în trecut condiţii propice pentru dezvoltarea vieţii microbiene.

Pentru aceasta, „craterul Gale oferă o ocazie splendidă pentru a monitoriza tipuri diverse de mediu, potenţial favorabile vieţii”, a declarat John Grotzinger, responsabil ştiinţific al MSL de la Institutul de tehnologie din oraşul californian Pasadena.

„În regiunea craterului în care va coborî Curiosity – unde temperaturile variază între -90 grade Celsius şi zero grade Celsius – se află un con de acumulări aluvionare, probabil format de sedimentele transportate de apă”, a precizat John Grotzinger.

În plus, „straturile de teren de la baza muntelui conţin argilă şi sulfaţi, despre care se ştie că se formează în apă”, a adăugat acelaşi savant.

Pentru ca roverul Curiosity să coboare în condiţii de siguranţă pe Marte, NASA a inventat o nouă tehnologie, întrucât robotul este prea greu pentru a fi echipat cu saci cu aer care să amortizeze şocul.

După deschiderea unei paraşute care va frâna coborârea iniţială, un fel de macara, echipată cu rachete cu propulsie inversată, va depune uriaşul rover, cu delicateţe, pe suprafaţa planetei Marte.

Însă plasarea pe orbită şi intrarea în atmosfera marţiană reprezintă etape extrem de dificile.

Dintre cele 43 de misiuni efectuate până în zilele noastre, aproape 70% au eşuat, americanii obţinând cele mai mari succese cu ocazia ultimelor lor şase misiuni marţiene. Ei sunt singurii până în prezent care au reuşit să exploreze suprafaţa planetei Marte.

Fosta URSS a fost prima ţară care a reuşit să plaseze o sondă, în 1971, pe suprafaţa planetei roşii, dar ea a funcţionat doar 15 secunde.