„Modificările şi completările aduse recent legilor justiţiei au consolidat statutul Inspecţiei Judiciare prin suplimentarea atributelor sale de independenţă funcţională, instituţională şi personală – calitatea de ordonator principal de credite acordată inspectorului-şef, precizarea domeniului de aplicare a principiului independenţei operaţionale, competenţa exclusivă în elaborarea normelor de efectuare a lucrărilor de inspecţie, în realizarea procedurii de recrutare a inspectorilor judiciari şi în desemnarea echipei de conducere a instituţiei – precum şi sporirea competenţei prin noi atribuţii în următoarele domenii: răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor pentru erori judiciare; selectarea procurorului-şef şi a procurorilor cu funcţii de execuţie din cadrul Secţiei pentru Investigarea infracţiunilor de justiţie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; revocarea din funcţie a membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii pentru modul de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de lege”, a scris Lucian Netejoru, inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în bilanţul pentru anul 2018.
Potrivit documentlui, s-au primit 6.918 sesizări, iar la finalizarea verificărilor prealabile în 5.424 de situaţii s-a dispus clasarea pentru inexistenţa indiciilor privind săvârşirea abaterii.
În anul 2018 au fost desfăşurate 31 de controale, atât la instanţe cât şi la parchete.
„La nivelul instanţelor, inspectorii au constatat menţinerea unor greutăţi în desfăşurarea activităţii ca urmare a dotărilor logistice necorespunzătoare, a fluctuaţiei judecătorilor sau, după caz, a gradului redus al ocupării funcţiilor de conducere, chiar dacă aceste greutăţi sunt foarte bine cunoscute la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii care întreprinde eforturi susţinute pentru surmontarea lor. De asemenea, au fost constatate unele cazuri de evidenţiere necorespunzătoare a operaţiunilor de repartizare aleatorie a cauzelor, de lipsă a evidenţele referitoare la analiza practicii instanţelor de control judiciar şi a problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, inclusiv a aspectelor de noutate din jurisprudenţa CEDO şi CJUE”, se arată în bilanţ.
În ceea ce priveşte parchetele, Inspecţia Judiciară a anunţat că s-a constatat „lipsa unei preocupări permanente a conducerilor şi a procurorilor cu funcţii de execuţie, în luarea celor mai bune măsuri pentru reducerea stocului de dosare vechi”.
„Totodată, au fost constatate încălcări ale unor prevederi legale sau regulamentare care, fără să constituie abateri disciplinare, au afectat, în unele cazuri, bunul mers al activităţii în cadrul parchetului. De asemenea, s-a constatat că numărul dosarelor în care soluţiile au fost desfiinţate în procedura de cameră preliminară se menţine încă la un nivel ridicat şi ca urmare a exercitării unui control operativ ineficient de conducerile parchetelor iar comunicarea conducerii cu o parte a personalului din subordine este, în unele cazuri, deficitară. În fine, amintim unele cazuri de raportare inexactă a numărului de inculpaţi achitaţi defalcat pe temeiuri de achitare, la care se adaugă lipsa de implicare a procurorilor cu funcţii de conducere în analiza concretă a cauzelor care au vulnerabilizat trimiterile în judecată, în raport de argumentele instanţei de control judiciar”, se mai arată în bilanţ.
Totodată, în document se vorbeşte despre respingerea a două dintre rapoartele de control ale Inspecţiei de către CSM.
„Situaţia, inedită pentru această direcţie, relevă existenţa unui risc major în ceea ce priveşte calitatea activităţii de control, în care sunt incluse deopotrivă redactarea rapoartelor aferente şi verificarea acestora, de către directorii direcţiilor de inspecţie, inpectorul-şef adjunct şi inspectorul-şef. Riscul anterior menţionat este generat, pe de o parte, de nerespectarea întocmai a dispoziţiilor legale şi regulamentare sau a celor cuprinse în ordinele emise în materie de către inspectorul-şef, precum şi de unele carenţe în stăpânirea normelor legale aplicabile în domeniile supuse controlului ori în modul de redactare a rapoartelor de control care sunt astfel lipsite de claritatea şi concizia necesare”, se mai arată în document.
În finalul documentului, se arată că, deşi dacă numărul acţiunilor disciplinare exercitate raportat la numărul total al magistraţilor nu este foarte mare, iar conformitatea activităţii şi conduitei judecătorilor şi procurorilor cu standardele profesionale constituie, în continuare, regula în cadrul autorităţii judecătoreşti, incidenţa încă ridicată a faptelor de natură disciplinară constituie o vulnerabilitate reală.
Inspecţia Judiciară a precizat că a formulat propuneri punctuale pentru înlăturarea vulnerabilităţilor şi diminuarea riscurilor constatate în activitate instanţelor şi parchetelor, evidenţiind conduitele neconforme cu standardele în materie şi iniţiind cu fermitate proceduri de angajare a răspunderii disciplinare în aceste cazuri.