Autorii raportului arată că, în cadrul veniturilor suplimentare de 931,54 milioane lei, o pondere importantă, de circa 45%, o reprezintă acele venituri administrate de ANAF care prezintă indicii de risc fiscal şi care se vor concretiza în urma inspecţiilor fiscale efectuate de instituţia specializată.
„Curtea de Conturi a atras atenţia asupra acestor riscuri ce s-au conturat din neconcordanţele existente între diferitele declaraţii fiscale, informative, ale contribuabililor, neconcordanţe care nu întotdeauna au fost considerate ca riscuri de către organul fiscal şi care conţin indicii privind nedeclararea impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului de stat”, potrivit sursei citate.
Bugetului de stat, care deţine 29,79% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost provocate pierderi, în principal, prin ineficienţa utilizării resurselor umane, materiale sau financiare alocate unui program/proiect/activitate sau ineficienţa sistemului de control intern şi a procedurilor urmate pentru realizarea programului/proiectului/activităţii auditate, prin angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor fără respectarea prevederilor legale, precum şi prin nerespectarea condiţiilor legale de acordarea ajutorului social.
Următorul buget la care s-au constatat prejudicii este cel al agenţilor economici din sectorul public, cu capital de stat sau al UAT-urilor (13,66%), prejudicii produse, în principal, prin efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare, efectuarea de plăţi pentru lucrări neexecutate, supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli.
În anul 2018, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanţei în domenii considerate prioritare la un număr de 104 entităţi, 572 de misiuni de audit de conformitate, care au avut ca obiect 38 de teme şi a derulat 643 de acţiuni de documentare.
Misiunile de audit financiar şi acţiunile de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public pentru exerciţiul financiar al anului 2017 s-au efectuat la un număr de 2.522 de entităţi. La unele entităţi s-au efectuat mai multe tipuri de audit.
Verificările s-au desfăşurat la 1.562 de ordonatori principali de credite, 66 de ordonatori secundari de credite, 536 de ordonatori terţiari de credite, 21 de companii naţionale, 24 de societăţi naţionale, 156 de societăţi comerciale, inclusiv cele de interes local, 74 de regii autonome, inclusiv cele de interes local, 3 instituţii bancare, precum şi la 80 de alte entităţi de tipul asociaţiilor şi fundaţiilor.
În urma valorificării actelor de audit au fost emise 1.572 de decizii, prin care au fost dispuse 13.437 de măsuri, pe care entităţile verificate trebuie să le implementeze fie pentru înlăturarea deficienţelor şi neregulilor constatate, fie pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora, fie pentru încasarea veniturilor.
Împotriva măsurilor dispuse prin decizii, precum şi a termenului stabilit pentru implementare, entităţile verificate pot depune contestaţii, care sunt examinate şi soluţionate prin Încheiere de către Comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite la nivelul structurilor Curţii de Conturi, iar, în cazul încheierilor emise şi respinse de comisii, entităţile verificate pot sesiza instanţa de contencios administrativ competentă. În anul 2018 au fost contestate 427 de măsuri, reprezentând 3,2% din totalul măsurilor dispuse prin deciziile emise.
Cu ocazia verificărilor desfăşurate, urmărind obiectivele de audit stabilite, au fost identificate 18.980 de cazuri de abateri, nereguli şi/sau erori.
În ceea ce priveşte abaterile generatoare de venituri suplimentare, acestea au fost constatate într-un număr de 3.159 de cazuri, într-o uşoară scădere faţă de anul 2016, când numărul acestora a fost de 3.579 de cazuri.
De asemenea, cele mai frecvente categorii de abateri şi nereguli, care au determinat producerea de prejudicii prin cuantumul estimat al acestora, dar şi prin perpetuarea lor de la un an la altul, s-au constatat în 3.834 de cazuri, remarcându-se o scădere faţă de anul 2016, când numărul acestora a fost de 5.765 de cazuri.
Au fost identificate şi nereguli financiare care nu au generat venituri suplimentare şi nici nu au determinat producerea de prejudicii în exerciţiul bugetar verificat, dar, pe termen mediu şi lung, dacă nu vor fi eliminate, aceste nereguli ar putea conduce la pierderi de patrimoniu, la lipsirea bugetelor publice de unele venituri importante şi chiar la comiterea de acte de corupţie, mai arată raportul analizat.