DIICOT, despre Dosarul Ţăndărei: Legislaţia s-a schimbat, iar unele fapte s-au prescris

Reprezentanţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizat şi Terorism arată, referitor la cazul „Ţăndărei”, că, prin rechizitoriul din 13 februarie 2012, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Buzoeanu Radian, Dumitru Aron, Dumitru Tase, Drăguşin Augustin, Drăguşin Dobrin, Drăguşin Gheorghe Ion, Drăguşin Petrică, Drăguşin Marius Costel, Marcu Marian, Mitu Ion, Niculae Alidon, Niculae Florian, Niculae Marian, Niculae Mircea, Radu Constantin, Radu Drăguşin, Radu Ilie, Radu Marian, Schian Florian, Schian Ilie, Schian Marcel, Schian Nicolae, Schian Sile, Stan Colonel, Stoian Nelu şi Voicu Ilie, pentru trafic de minori, constând în recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, spălarea banilor, constând din […] dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, şi constituirea a unui grup de criminalitate organizată.

În cazul inculpaţiilor Niculae Mircea, Radu Constantin, Radu Drăguşin, s-a reţinut infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.

Activitatea infracţională s-a desfăşurat în perioada 2002-2008.

DIICOT arată că, de la data sesizării instanţei şi până la data pronunţării sentinţei – 12 februarie 2019 (53 de termene de judecată) legislaţia în materie penală s-a modificat, prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, în 1 februarie 2014.

Alte articole

Răsturnare de situație în cazul fraților Tate. Curtea de Apel București retrimite dosarul la DIICOT

Zeci de copii din centre de plasament din Covasna, exploataţi prin muncă în Ungaria. DIICOT susţine că aveau un program „la limita suportabilităţii fizice şi psihice” şi „un regim de viaţă inuman”

„În acest context, infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată au fost recalificate în conţinutul noii legislaţii, după cum urmează: – infracţiunea de trafic de minori, prevăzută şi definită la data faptelor de art. 13 din Legea 678/2001, a fost incriminată în conţinutul art 211 din Noul C.pen; – infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 23 din Legea nr. 656/2002, a fost incriminată în conţinutul art. 29 din Lg. 656/2002; – infracţiunea de constituire a unui grup organizat infracţional faptă prevăzută la data faptelor  de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost incriminată în conţinutul art. 367 alin. 1 din Noul C.pen; – infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 279 Cod penal, se regăseşte în conţinutul art. 342 din Noul C.pen. nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor”, arată DIICOT într-un comunicat de presă.

Sursa citată precizează că, în conformitate cu dispoziţiile art. 15 alin. 2 din Constituţia României, „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”, iar potrivit art. 5 alin. 1 din Noul C.pen „în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

Totodată, referitor la modul de stabilire în concret a legii penale mai favorabile într-o cauză penală, Curtea Constitutională a pronunţat  Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 stabilind că „interpretarea  prevederilor art. 5 C. pen. se face în sensul că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei, fiind interzisă combinarea între dispoziţiile Codului penal din 1969 şi cele ale Noului Cod penal”.

DIICOT arată că, în această cauză, în şedinţa publică din 9 ianuarie 2019, s-a pus în discuţie stabilirea legii penale mai favorabile aplicabile inculpaţilor, iar reprezentantul parchetului a arătat că, în urma analizării limitelor de pedeapsă legea penală mai favorabilă este legea nouă, aspect care impune schimbarea încadrării juridice în acest sens.

Astfel, în baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor, după cum urmează: – în privinţa infracţiunii de trafic de minori, din  art. 13 alin. 1, 2, 3 din Legea 678/2001 în art. 211 alin. 1 şi alin. 2 lit. a şi d din Noul Cod penal, – în privinţa infracţiunii de spălarea banilor din incriminarea anterioară, respectiv art 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 în cea actuală prevăzută de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, – cu privire la infracţiunea de constituirea unui grup organizat infracţional, din art. 7 din Legea nr. 39/2003 în incriminarea nouă prevăzută în conţinutul art. 367 alin. 1 din Noul Cod penal, iar în ceea ce priveşte infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, din vechea reglementare prevăzută de art. 279 din Codul penal din 1969, în cea prevăzută de art. 341 din Noul Cod penal.

„Analizand comparativ prevederile din Legea 678/2001 în cazul infracţiunii de trafic de minori, Legea nr. 39/2003 în cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, Legea nr. 656/2002 privind spălarea banilor, respectiv Codul penal anterior (Legea nr. 15/1968) şi Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014, se constată că legea nouă este mai mai favorabilă, având la bază criteriul pedepselor prevăzute pentru infracţiunile deduse judecăţii”, spun reprezentanţii DIICOT.

Astfel, dacă infracţiunea de trafic de minori era pedepsită în vechea reglementare cu pedeapsă de la 10 la 20 de ani, Noul Cod penal prevede un tratament sancţionator mai blând pentru aceeaşi faptă, respectiv de la 5 la 12 ani de închisoare. În privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în timp ce vechea reglementare stabilea limite de pedeapsă de la 5 la 20 de ani, noua lege stabileşte pedepse de la un an la 5 ani, iar la infracţiunea de spălarea banilor, limitele normei anterioare erau de la 3 la 12 ani, în timp ce legislaţia actuală prevede un maxim special redus la 10 ani. Aceeaşi este situaţia şi în cazul infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, cu privire la care Codul penal anterior prevedea pedepse de la 3 la 10 ani, în timp ce Noul Cod penal stabileşte pedepse de la unu la 5 ani.

Referitor la incidenţa în cauză a prescripţiei răspunderii penale, cu privire la infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, DIICOT precizează că prin Decizia nr. 2 din 14 aprilie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept stabilise că, în aplicarea art. 5  C.pen, prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei, ulterior, Curtea Constituţională a modificat această interpretare, prin  Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, stabilind că „interpretarea prevederilor art. 5 C. pen. în sensul că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei, fiind interzisă combinarea între dispoziţiile Codului penal din 1969 şi cele ale Noului Cod penal”.

„Reamintim că, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. 4 din Constituţia Romaniei, de la data publicării în Monitorul Oficial, deciziile Curţii Constituţionale au caracter obligatoriu, general, fiind opozabile „erga omnes”, şi pentru viitor”, arată DIICOT.

Astfel, ICCJ şi-a reconsiderat opinia exprimată, pronunţând decizia nr. 21 din 6 octombrie 2016 prin care a stabilit că „art. 5 alin. 1 din Noul Codul penal trebuie interpretat în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă, în cazul infracţiunilor săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014, care nu au fost încă judecate definitiv şi faţă de care s-a împlinit prescripţia răspunderii penale până la data de 20 mai 2014 în interpretarea dată art. 5 prin Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însă faţă de care prescripţia răspunderii penale nu este împlinită, în interpretarea dată aceluiaşi text legal prin Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale.

Reprezentanţii DIICOT precizează că deciziile Curţii Constituţionale au caracter obligatoriu pentru destinatarii legii penale, nerespectarea lor de către judecători şi procurori constituind abatere disciplinară.

În dosarul „Ţăndărei”, în şedinţa publică din 9 ianuarie 2019, reprezentantul parchetului şi-a întemeiat concluziile pe deciziile menţionate şi a arătat că prescripţia specială a răspunderii se calculează în baza art. 154 alin. 1 lit. d din Noul Cod penal raportat la art. 155 alin. 4 din Noul Cod penal, în speţă, termenul fiind de 10 ani şi începând să curgă de la finele lunii decembrie 2008, avându-se în vedere perioada infracţională, consideră că s-a împlinit la sfârşitul anului 2018 cu privire la săvârşirea infracţiunilor de iniţiere, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

„Având în vedere că pentru aceste infracţiuni termenele de prescripţie specială a răspunderii penale erau împlinite la sfârşitul anului 2018, în baza art. 396 alin. 6 şi art. 16 alin. 1 lit. e Cod procedură penală a solicitat încetarea procesului penal faţă de inculpaţii menţionaţi şi trimişi în judecată”, precizează DIICOT.

Totodată, pentru trafic de persoane şi spălarea banilor, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că, în raport de probatoriul administrat, se impune condamnarea inculpaţilor.

De asemenea, reprezentanţii DIICOT spun că au declarat apel în acest dosar.

În 12 februarie, Tribunalul Harghita i-a achitat pe toţi cei 25 de inculpaţi din dosarul Ţăndărei ori instanţa a constatat că s-au prescris faptele după 9 ani de procese şi după ce a schimbat încadrările juridice. Decizia nu este definitivă, deşi dosarul a fost trimis în judecată încă din iulie 2010. Numai la Tribunalul Harghita, procesul s-a judecat din 2013 şi au fost 53 de termene.

Cazul priveşte traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi. În Anglia, 120 de traficanţi au fost prinşi şi băgaţi la închisoare. La noi, cei 25 de romi arestaţi şi puşi sub acuzare în 2010 au fost eliberaţi după câteva luni şi acum, după 9 ani de procese, au fost achitaţi sau instanţa a constatat că s-au prescris faptele după ce le-a schimbat încadrările juridice în fapte mai uşoare.

Potrivit G4media.ro, care cita surse oficiale din cadrul Inspecţiei Judiciare, IJ s-a autosesizat şi îi verifică pe judecătorii de la Tribunalul Harghita, instanţa care a tergiversat 6 ani dosarul Ţăndărei până s-a prescris.

Conducerea Tribunalului Harghita a precizat că „dosarul Ţăndărei” a fost trimis de trei ori înapoi la parchet pentru refacerea urmăririi penale, iar durata soluţionării în primă instanţă, începând din 2013, a fost determinată de dificultăţile în îndeplinirea procedurilor de citare în cauză, numărul părţilor şi participanţilor depăşind 200 de persoane, precum şi de necesitatea respectării dreptului la un proces echitabil. De asemenea, în perioada respectivă Tribunalul Harghita „s-a confruntat cu o insuficienţă vădită a numărului de judecători, dublată de fluctuaţia acestora”.