Judecător: Un scor sub 50 la sută plus 1 prezenţă la vot pentru referendum va compromite orice discurs despre justiţie

„Tema justiţiei a divizat grav românii, împărţindu-i în două tabere, aparent ireconciliabile. Pe de-o parte, sunt membri ai clasei politice, presei, societăţii civile şi unii magistraţi, care susţin că avem o justiţie eficientă, independentă, modernă, europenă, prin urmare nimic nu trebuie să se schimbe sau, oricum, orice s-ar schimba să fie numai în direcţia întăririi status qvo-ului. Pe de cealaltă parte, sunt cei care au luat cunoştinţă cu oroare despre erori judiciare, abuzuri, derapaje inacceptabile, colaborări cu serviciile secrete, lipsă completă de răspundere a procurorilor şi judecătorilor. Aceştia cred că justiţia trebui să revină în matricea ei constituţională, că trebuie să se renunţe la colaborări sulfuroase cu alte instituţii ale statului şi că magistraţii trebuie să răspundă penal, disciplinar şi material atunci când greşesc”, scrie judecătorul Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea într-o postare pe blogul său, potrivit News.ro.

Astfel, spune ea, includerea unor dezbateri privind justiţia în campania electorală pentru europarlamentare nu poate decât să adâncească falia între cele două tabere şi să compromită şi mai mult încrederea cetăţenilor în justiţie, ceea ce este foarte grav pentru societate şi foarte dăunător pentru justiţie.

Roman susţine, în contextul discuţiei despre anunţatul eventual referendum pe justiţie, că preşedintele României face un plebiscit pentru a afla voinţa poporului cu privire la o problemă de interes naţional.

„Aceste referendumuri nu sunt obligatorii, ci au numai rol consultativ, fiind o referinţă pentru decidenţii politici cum să modifice legi sau politici publice”, arată magistratul, adăugând că, potrivit Legii referendumului 3/2000, referendumul pentru probleme de interes naţional nu poate fi făcut pe teme ce nu pot face obiectul revizuirii Constituţiei, precum dispoziţiile Constituţiei privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernămant, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială. De asemenea, nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are că rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

Judecătorul mai arată că art. 2 alin. (1) din Constituţie prevede că „Suveranitatea natională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”, în timp ce art. 5 alin. (2) din Legea 3/2000 a referendumului prevede că „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.

„Prin urmare, când vorbim despre o chestiune de «interes naţional», cu atât mai mult cu cât e vorba de a «consulta» «voinţa» poporului, pentru a da legimitate unui asemenea plebiscit popular, prezenţa la vot trebuie să fie de peste 50%+1. Nu vorbesc despre validarea referendumului, care oricum nu produce efecte juridice, ci despre faptul că, pe o temă atât de importantă şi care a divizat România, cum e justiţia, doar o prezenţa de peste 50% ar legitimă şi ar face util demersul”, consideră Florica Roman.

Ea spune că în instanţele din România sunt milioane de dosare pe rol anual şi nu există familie care să nu fi fost parte sau să nu fi avut pe cineva apropiat parte într-un proces civil sau penal în ultimii 30 de ani.

„Dacă un referendum despre justiţie nu strânge 50%+1 dintre votanţi, indiferent de cum se votează, înseamnă că cei care au iniţiat referendumul sunt compromişi şi/sau temă ori unghiul din care este abordată temă justiţiei este una compromisă, care nu interesează marea masă a românilor. Indiferent de motiv, un scor sub 50%+1 prezenţa la vot pentru referendum va compromite orice discurs despre justiţie, atât pe cel demagogic, cât şi pe cel axat pe problemele reale din justiţie”, susţine ea.

Roman adaugă că eşecul referendumului pentru justiţie ar însemna şi eşecul politicilor din cel puţin ultimii zece ani, politici focusate intens numai pe acest domeniu.

„De asemenea, o prezenţa sub 50%+1 dintre cei cu drept de vot la respectivul referendum ar fi un semnal că cetăţenii s-au săturat de demagogie şi populism ieftin, că s-au săturat că justiţia să le fie prezentată că unică soluţie la toate problemele sociale. Pe de altă parte, folosirea populistă în scop electoral, încă o dată, a justiţiei, printr-un referendum convocat odată cu alegerile europarlamentare, riscă să delegitimeze şi să compromită total justiţia, aflată şi aşa în cădere liberă în ceea ce priveşte încrederea cetăţenilor în ea. Dincolo de costul electoral plătit de iniţiatorii referendumului, costul pentru România şi cetăţenii ei a unui astfel de demers populist, care angrenează justiţia în jocul politico-elecoral, va fi acela că va diviza cu adevărat iremediabil societatea românească, cu consecinţe incalculabile pe termen mediu şi lung. Pe scurt, propunerea unui asemenea referendum şi rezultatele lui trebuie să angajeze răspunderea cuiva pentru că justiţia nu mai poate fi o măciucă de bătaie eternă în caftelile politice”, mai arată magistratul.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că este „aproape hotărât” să convoace referendum în ziua alegerilor europarlamentare, 26 mai, spunând că este „aproape hotărât”, pentru că este nevoie de o analiză profundă, care la Cotroceni a început.