ORA DE VARĂ 2019. În 2019, trecerea la ora de vară se face pe 31 martie. Românii își vor da ceasurile înainte, ceea ce înseamnă că ei vor dormi mai puțin, iar durata zilei va fi mai lungă decât cea a nopții. Astfel, ora 03:00 devine ora 04:00. Ziua de 31 martie va avea doar 23 de ore.
Ceasurile din toate țările Uniunii Europene se vor da înainte în același timp. George Vernon Hudson, un entomolog din Noua Zeelandă, a propus introducerea orei de vară în 1895. De atunci, 110 țări din întreaga lume folosesc acest mecanism astăzi. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979.
TRAN propune ca schimbarea orei în ultima duminică din martie 2021 să fie ultima pentru ţările din Uniunea Europeană care decid să-şi păstreze permanent ora de vară.
Statele membre care preferă să rămână la ora standard, cunoscută şi drept „ora de iarnă'”, vor face această ultimă schimbare în ultima duminică a lunii octombrie 2021.
Ţările membre trebuie să notifice Comisia Europeană până în martie 2020 asupra deciziei lor.
Cum ne influențează bioritmul schimbarea orei
În primele săptămâni după schimbarea orei de vară e posibil să te simți obosit din cauza tulburărilor de somn. Pe lângă oboseală, poate apărea și o ușoară depresie și o lipsă a poftei de mâncare. Aceste simptome sunt normale când vine vorba de astenia de primăvară. De aceea, trebuie să îți organizezi bine timpul pentru a avea un somn sănătos. Este indicat să faci mai multă mișcare și să mănânci sănătos.
Specialiștii în sănătate susțin că schimbarea orei nu are efecte benefice pentru organismul uman. Cele mai afectate sunt persoanele cu depresii sau afecţiuni cardiace.
Ora de vară este ora legală adoptată de unele țări sau teritorii pe timpul unei părți a anului, cu începere la o dată din timpul primăverii și până la o dată din timpul toamnei. Ora de vară este de obicei cu o oră înaintea orei oficiale standard, care este de multe ori greșit numită, prin contrast cu ora de vară, ora de iarnă, scrie wikipedia.
Acest sistem are ca scop folosirea din plin, cât mai mult timp, a luminii Soarelui. În lunile de vară, ora este dată înainte pentru ca principalele activități umane să se desfășoare cât mai mult posibil pe lumină naturală; în acest fel se economisește energia electrică necesară iluminatului.
n România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, în timpul Primului Război Mondial. Referitor la acest aspect, regina Maria nota în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917:
De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora șapte e deja ora opt și așa mai departe. A trebuit să o facem pentru că rușii așa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuși încurcături, fără îndoială.[3]:p. 81
După război s-a renunțat la folosirea orei de vară, aceasta fiind reintrodusă în 1932, din aceleași rațiuni economice. Până în 1939 ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 și prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, și 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979.
Prezenta regulă este în vigoare din 1997; până atunci s-au mai aplicat următoarele reguli:
1979 – 1983: prima duminică din aprilie, ora 00:00 (-> 01:00) – ultima duminică din septembrie, ora 01:00 (-> 00:00) (cu excepția anului 1979, când ora de vară a început pe 27 mai);
1984 – 1996: ultima duminică din martie, ora 00:00 (-> 01:00) – ultima duminică din septembrie, ora 01:00 (-> 00:00).
(toate orele sunt ore locale ale României)