„Este mult mai bine pregătită decât acum 15 ani şi partea frumoasă este că suntem NATO, noi suntem NATO şi un atac îndreptat împotriva unui aliat este un atac îndreptat împotriva tuturor”, a spus ministrul Apărării, vineri, întrebat de presă dacă România este pregătită, la 15 ani de la aderarea la NATO, să facă faţă unui posibil atac.
Ministrul Leş a participat la evenimentul dedicat lansării campaniei de evenimente publice „România – 15 ani în NATO. 70 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Nord-Atlantice” şi relansării, în România, a campaniei de informare publică „#WeAreNATO”.
În cadrul evenimentului, Gabriel Leş a făcut în discursul său o trecere în revistă a evoluţiei Organizaţiei Atlanticului de Nord de la înfiinţare şi până în prezent, punctând faptul că, în curând, prin aderarea Macedoniei de Nord, NATO va avea 30 de aliaţi.
„Apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi întărirea securităţii prin cooperare sunt cele trei sarcini fundamentale care fac din Alianţă o sursă esenţială de stabilitate şi de securitate. Angajamentul de apărare colectivă, bazat pe articolul 5 din Tratat, prin care un atac îndreptat împotriva unei ţări aliate este considerat ca un atac împotriva tuturor, este şi va rămâne angajamentul ferm al NATO. Suntem toţi pentru unul şi unul pentru toţi”, a spus ministrul.
Leş a vorbit şi despre contribuţia ţării noastre în cadrul NATO, atât în perioada de preaderare, cât şi după momentul aderării la Alianţa Nord-Atlantică la 27 martie 2004 şi a punctat faptul că obiectivul strategic naţional al aderării la NATO a fost susţinut cu entuziasm de români, naţiunea română fiind una dintre cele mai ataşate faţă de valorile euro-atlantice.
„Lucru evidenţiat chiar recent (…) când în cadrul preparativelor pentru implementarea campaniei ‘#WeAreNATO’ măsurătorile sociologice efectuate de experţii NATO au situat românii pe primele locuri în ceea ce priveşte poziţia favorabilă faţă de statutul de membru al Alianţei şi faţă de NATO în ansamblu. Încă de la momentul aderării şi obţinerii statutului de membru cu drepturi depline al NATO România a înţeles faptul că această calitate presupune beneficii substanţiale şi este fără tăgadă că România se bucură în acest moment de cele mai puternice garanţii de securitate din întreaga noastră istorie statală. A fi însă membru NATO presupune şi multe obligaţii. Aceasta este raţiunea eforturilor noastre în Afganistan, în Balcanii de Vest, în Irak, în misiunile de poliţie aeriană executate de Forţele Aeriene Române în Ţările Baltice, ori în cele ale Forţelor Navale Române în Marea Mediterană”, a afirmat ministrul Apărării.
Potrivit lui Leş, în momentul de faţă, aproape 1.000 de militari se află în misiuni externe, iar numărul acestora a fost în anii trecuţi chiar semnificativ mai mare, peste 2.500, raportat la anii de referinţă 2010 – 2012.
„Armata României a plătit pe parcursul acestei perioade de profunde transformări şi participări la misiuni externe tributul său de sânge şi lacrimi. Cinstim memoria celor 29 de militari căzuţi la datorie în toate teatrele de operaţii în care ne-am angajat şi transmitem un mesaj de mulţumire şi respect celor peste 180 de militari răniţi în aceste acţiuni”, a spus ministrul.
Gabriel Leş a evidenţiat, în acelaşi context, importanţa campaniilor de informare derulate de MApN, în colaborare cu MAE şi Ministerul Educaţiei, inclusiv în mediul universitar.
”Aş dori să evidenţiez (…) rolul fundamental al acestor campanii de informare pe care le derulăm inclusiv în mediul universitar ca platforme de dialog constant, prin care putem învăţa unii de la alţii şi putem crea legăturile necesare, astfel încât să vă putem oferi informaţiile de care aveţi nevoie fie că sunteţi interesaţi de o carieră militară, ori pentru că vă doriţi să fiţi mai bine informaţi cu ceea ce înseamnă problematica NATO. Totodată, vă pot spune că, pe lângă evenimentul de lansare, intenţionăm organizarea unor zile de Porţi deschise în unităţile militare, conferinţe şi expoziţii, având ca temă apartenenţa noastră la această Alianţă. Vom organiza, totodată, cu sprijinul partenerilor noştri în acest proiect, concursuri de grafică, eseuri, în special dedicate publicului tânăr pe care ni-l dorim şi mai informat cu privire la rolul pe care Alianţa îl joacă în actualul context de securitate”, a arătat Leş.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a subliniat, la rândul său, importanţa Educaţiei, care urmăreşte să promoveze, ca şi NATO, un set de valori.
„Am încercat să văd care ar fi elementele care sunt comune Educaţiei şi acestei Alianţe extrem de importante. Şi să ştiţi că sunt aproape toate pentru că o şcoală unde nu se învaţă democraţia nu este şcoală, iar NATO asta promovează – democratizarea statelor şi democratizare societăţilor în ansamblul lor. NATO promovează solidaritatea. Ce este o şcoală fără solidaritatea membrilor care formează aceste entităţi – fără îndoială nu este o şcoală. NATO promovează parteneriatul, iar noi încercăm din ce în ce mai mult, nu numai în interiorul comunităţilor fiecărei universităţi sau fiecărei şcoli, ci între şcolile noastre, între universităţile noastre, să realizăm parteneriate, pentru că am înţeles că prin parteneriat putem să găsim soluţii mai ingenioase, mai interesante, mai profitabile pentru societate. (…) De aceea mă gândeam că cea mai mare parte din valorile fundamentale pe care s-a construit şi funcţionează această Alianţă ar putea să fie cuprinsă şi în viitoarea lege a Educaţiei pentru că ele, într-adevăr, sunt esenţiale pentru fiecare societate”, a precizat Andronescu.
Alexandru Victor Micula, secretar de stat în MAE, a reafirmat, în discursul său, că NATO este „piatra de temelie a securităţii în spaţiul euro-atlantic şi principalul garant al apărării colective pentru statele membre”.
”Este ceea ce noi la Ministerul de Externe numim linie de mesaj indispensabilă şi, pe lângă faptul că reflectă adevărul, şi cu atât mai mult poziţia României, are marea calitate de a fi extrem de cuprinzătoare în înţeles. Pentru mulţi dintre cei prezenţi astăzi, aici, în această sală, apartenenţa ţării noastre la NATO este, însă, un aspect implicit al cotidianului, o dimensiune conştientizată de fiecare dintre noi, dar, în acelaşi timp, abstractă a societăţii noastre, o realitate cu greu cuantificabilă pentru fiecare în parte. Afirmaţia mea nu minimizează impactul caracterului strategic şi importanţa la nivel naţional a Alianţei, ci, din contră, doreşte să sublinieze semnificaţia asumării depline a calităţii de membru al NATO”, a afirmat Micula.
La evenimentul desfăşurat în Aula Magna a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti au mai fost prezenţi rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, decanul Facultăţii de Drept din Bucureşti, Flavius Baias, şi colonelul Ovidiu Lungu, şeful de Stat Major al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, veteran al teatrelor de operaţii, cu o misiune de luptă în Irak şi trei în Afganistan.
Totodată, studenţi ai şcolilor superioare militare, dar şi cursanţi ai facultăţilor din cadrul Universităţii Bucureşti, prezenţi la eveniment, au putut viziona şi o serie de clipuri video legate de aderarea României la NATO, precum şi unul de prezentare a campaniei „#WeAreNATO”.