În primă instanță, acesta fusese condamnat de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare. Deși a fost condamnat, magistrații instanței supreme mențin decizia Tribunalului Argeș prin care Nicolescu a fost eliberat condiționat.
„Deduce din pedeapsa aplicată perioada deja executată, de la 26.01.2011 la 02.02.2011 și de la 05.02.2015 la 29.05.2017, când inculpatul a fost liberat condiționat. Menține liberarea condiționată a inculpatului Nicolescu Constantin dispusă prin decizia penală nr.166/29.05.2017, pronunțată de Tribunalul Argeș”, se arată în decizia magistraților.
În acest dosar, Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş la data faptelor, a fost trimis în judecată în februarie 2013, pentru fraudarea de fonduri europene destinate reconstrucţiei a două poduri despre care CJ a atestat nereal că fuseseră afectate de inundaţiile din primăvara şi vara anului 2005.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Piteşti l-au acuzat pe Constantin Nicolescu de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu contra intereselor publice, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals intelectual.
Potrivit DNA, în cursul lunii martie 2009, Consiliul Judeţean Argeş, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziţie publică prin licitaţie deschisă ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii, amplasate pe drumuri judeţene, în localităţile Căteasca, respectiv Ciomăgeşti.
Banii proveneau din accesarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţiile din perioada aprilie – mai şi iulie – august 2005. Pentru a accesa banii europeni, funcţionari din cadrul CJ Argeş au atestat în cererea de finanţare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, aşadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv, au precizat procurorii la acel moment.