CCR a publicat motivarea prin care referendumul pe justiţie se poate organiza în ziua alegerilor europarlamentare DOCUMENT

Curtea Constituţională consideră că interdicţia organizării alegerilor pentru Parlamentul European concomitent cu alte tipuri de alegeri este justificată, potrivit motivării deciziei prin care a fost admisă parţial obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, formulată de preşedintele Klaus Iohannis. În schimb, nu se justifică interdicţia organizării de alegeri europarlamentare concomitent cu un referendum.

„În ceea ce priveşte interdicţia organizării concomitente a alegerilor pentru Parlamentul European cu alte tipuri de alegeri, Curtea constată că este justificată, data organizării acestora nefiind influenţată de evenimente exterioare, aşa cum (…) se întâmplă, din perspectiva parcursului procedural, în cazul referendumurilor pentru demiterea preşedintelui şi a celui pentru revizuirea Constituţiei”, se arată în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR.

Curtea Constituţională reaminteşte că, printr-o decizie din anul 2012, a constatat neconstituţionalitatea unei legi care prevedea organizarea alegerilor parlamentare şi locale la aceeaşi dată.

„Argumentele care au condus la această concluzie au vizat faptul că (…) se creează o confuzie în rândul electoratului, care este pus în situaţia de a vota cu un număr ridicat de buletine de vot. De asemenea, Curtea a reţinut că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales (…), întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local să îşi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite. Acest ultim argument dezvoltat de instanţa constituţională prezintă relevanţă şi în cauza de faţă, necesitatea asigurării plenare a exerciţiului de a fi ales justificând interdicţia principială a organizării simultane a mai multor tipuri de alegeri”, se precizează în motivare.

Alte articole

Un fost membru al CSM a analizat motivarea CCR în cazul Dianei Șoșoacă și a concluzionat: ”O catastrofă din punct de vedere constituțional. Un abuz animalic la adresa regulilor democratice”

Curtea Consituțională dă undă verde legii PSD de plafonare a dobânzilor nesimțite de 800%. Inițiatorul legii, senatorul Daniel Zamfir: S-a sfârșit calvarul!

În schimb, CCR consideră că interzicerea organizării unor referendumuri consultative în ziua alegerilor pentru Parlamentul European încalcă prevederile Constituţiei, reamintind că s-a mai pronunţat, în anul 2007, cu privire la o soluţie legislativă similară.

„Pentru a decide astfel, luând în discuţie problematica referendumului consultativ declanşat la iniţiativa preşedintelui României şi a celui organizat (…) în vederea demiterii preşedintelui României, Curtea a reţinut că, din analiza celor două texte constituţionale mai sus citate, rezultă că referendumul se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau, după caz, a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României. Aşadar, potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă”, precizează Curtea Constituţională.

În opinia judecătorilor, argumentele din decizia anterioară „îşi menţin pe deplin valabilitatea şi în cauza de faţă, textul de lege examinat cuprinzând aceeaşi soluţie legislativă a cărei neconstituţionalitate a fost deja constatată”.

Pe 13 martie, CCR a admis parţial obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a decis: a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. I pct. 45 (…) şi art. I pct. 50 (…), precum şi art. II pct. 4 (…) şi art. II pct. 50 (…) din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală sunt neconstituţionale; a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. I pct. 11 (…) şi art. I pct. 12 (…), precum şi art. II pct. 21 (…) şi art. II pct. 22 (…) din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate”, preciza CCR.