Klaus Iohannis, huiduit şi aplaudat în Parlament, atacă PSD: Această guvernare eşuată reprezintă un risc pentru ţară

UPDATE: Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, marţi, într-o şedinţă comună solemnă, dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO şi 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice. 

La sosirea la Parlament, președintele Klaus Iohannis nu a fost întâmpinat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, şeful statului fiind aşteptat de vicepreședinți de la PNL, Alina Gorghiu și Marilen Pirtea.

Şeful statului, liderul PSD şi premierul Viorica Dăncilă nu s-au salutat nici pe holul Parlamentului, unde s-au întâlnit, dar nici în sala de plen. În sala de plen, Klaus Iohannis a fost aşezat lângă fostul președinte Emil Constantinescu, pe care Liviu Dragnea a coborât de la prezidiu şi l-a salutat. La rândul său, Klaus Iohannis a ales să-l salute doar pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Alte articole

Parlamentul României, mai jenant decât o gala RXF! TikTok-erul Makaveli, înjurături şi discurs suburban de la pupitrul oficial! „Ascundeţi-vă soţiile!”

Gigi Becali a făcut circ în Parlamentul României. Gest reprobabil al deputatului AUR: „Nu ţi-e rușine? Ia dă, mă, telefonul ăla încoace! Eşti obraznic!” VIDEO

Printre participanţii la şedinţă se numără foştii preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, dar şi membri ai Guvernului, înalţi oficiali şi reprezentanţi ai corpului diplomatic.

Şedinţa solemnă este condusă de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi a început cu intonarea Imnului Naţional.

A urmat discursul preşedintelui României, Klaus Iohannis, care a lansat un atac dur la adresa Guvernului PSD-ALDE. În opinia şefului statului, guvernarea PSD a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă și diletantismul, vulnerabilizează România.

„Pentru țara noastră, nu a fost deloc ușoară revenirea la democrație după epoca neagră a comunismului și tocmai de aceea merită salutat și apreciat efortul conjugat al tuturor forțelor politice, al diplomației și al armatei, care a făcut posibil dezideratul național de a aduce România în NATO și în spațiul valorilor euroatlantice.

Cu atât mai condamnabile sunt acțiunile actualei majorități PSD, care, prin asaltul – fără precedent în ultimii treizeci de ani – la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

Modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. Nu întărirea democrației, nu consolidarea justiției, nu responsabilitate și predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranța oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD.

Guvernarea PSD, vă spun acum, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă și cu diletantismul, vulnerabilizează România. În contextul în care țara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democrației și stabilității în regiune, PSD eșuează să se ridice la importanța acestui moment strategic.

Lipsa de respect manifestată de PSD față de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării. Instanța de judecată a respins această acțiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situație delicată din rațiuni strict și numai politicianiste.

Dacă adăugăm și incapacitatea de a moderniza legislația în domeniul securităţii naţionale, avem doar câteva aspecte care arată incompetența PSD și o profundă neînțelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetățenii sunt cu adevărat bine protejați.

Ca Președinte, am responsabilitatea de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice. Este atribuția mea constituțională să atrag atenția că o guvernare bună, o guvernare corectă, o guvernare cinstită reprezintă inclusiv o garanție de securitate pentru România, în timp ce această guvernare eșuată reprezintă în sine un risc pentru țară.

Ne confruntăm cu amenințări tot mai complexe, atât clasice, cât și asimetrice şi hibride, provenind din multiple direcții strategice, care tind să afecteze în moduri tot mai subtile NATO. De aceea, este nevoie de coeziune politică internă în fiecare stat Aliat, precum și de unitate politică și solidaritate la nivelul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord”, a spus Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului.

Klaus Iohannis a avertizat că „incompetenţa guvernanţilor riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamantele şi responsabilităţile  NATO„.

„În ultimii ani am obținut rezultate semnificative prin alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, la inițiativa mea s-a încheiat această înțelegere, fapt care a permis dezvoltarea programelor naționale de înzestrare, atât de necesare pentru ca România să își consolideze rolul de furnizor de securitate. A fost rezultatul unui consens politic obținut la inițiativa mea.

Guvernului şi Ministerului Apărării Naţionale le revine rolul de a pune în practică, prin programe coerente, Strategia de Înzestrare a Armatei, pentru care există premise favorabile de finanţare.

Din păcate, faptele demonstrează cu totul altceva: proceduri de achiziţe anulate sau contestate în justiţie de chiar cei care le-au iniţiat şi o incapacitate cronică de a gestiona un domeniu vital pentru securitatea naţională, cum este cel al înzestrării Armatei.

Incompetența guvernanților, stimați parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele și responsabilitățile în cadrul NATO„, a avertizat şeful statului.

Discursul lui Klaus Iohannis a fost oprit fie de aplauzele celor de la PNL și USR, fie de huiduielile celor de la PSD si ALDE. 

Ştirea iniţială:

Camera Deputaţilor şi Senatul marchează, marţi, printr-o şedinţă solemnă, 15 ani de la aderarea României la NATO.

Potrivit unui document aprobat de conducerea Parlamentului, la eveniment sunt invitaţi să participe preşedintele României, premierul, membri ai Guvernului, înalţi oficiali şi reprezentanţi ai corpului diplomatic.

Administraţia Prezidenţială a confirmat luni că preşedintele Klaus Iohannis va participa la şedinţa solemnă a Parlamentului.

Parlamentul urmează să adopte, cu această ocazie, o declaraţie.

Aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică a constituit unul dintre cele mai importante obiective de politică externă de după 1989 ale statului român.

La împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea organizaţiei şi a 15 ani de la aderarea României la structurile acesteia, statul român este angrenat în marile dosare de acţiune ale NATO, fiind un partener solid şi totodată un membru activ în luarea deciziilor la nivelul structurilor Alianţei.

La 18 februarie 2004, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat în unanimitate proiectul de lege privind aderarea României la NATO. La 3 martie 2004 legea a fost publicată în Monitorul Oficial. Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, documentul fiind semnat de preşedintele Ion Iliescu la data de 4 martie, iar ulterior, în cadrul unei ceremonii solemne a fost depus de premierul Adrian Năstase la depozitarul Tratatului – Guvernul Statelor Unite ale Americii – la data de 29 martie 2004. Din acest moment, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Momentul solemn de ridicare a drapelelor noilor state membre a avut loc la 2 aprilie 2004 la Bruxelles, cu prilejul reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO. Pentru a marca aderarea României la NATO patru deputaţi au avansat o iniţiativă legislativă prin care au cerut instituirea Zilei NATO în România, care este marcată anual în prima duminică din luna aprilie.

În prezent, în cadrul misiunilor NATO, sunt implicaţi 887 de militari români, dintre care 56 în misiunea KFOR din Kosovo, 690 în misiunea din Afganistan, un detaşament de apărare antiaeriană de 120 de militari în Polonia şi 21 de militari cu rol de stat major şi de legătură pe lângă structurile Alianţei.