Tăriceanu îi cere lui Iohannis, printr-o scrisoare, să-l revoce pe procuror general Augustin Lazăr

Scrisoarea deschisă a Preşedintelui Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, adresată lui Klaus Iohannis, Președintele României:

Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Vă scriu pentru a-mi exprima revolta în fața unei situații de o gravitate extremă care răzbate din mass-media ultimelor zile și despre care nu ați binevoit să aveți până acum vreo reacție. Este vorba despre dezvăluirile terifiante potrivit cărora procurorul general al României, persoană care ar trebui să fie un model de etică și de conduită pentru magistrații acestei țări, s-ar fi numărat printre personajele de tristă amintire care făceau jocurile murdare ale fostului regim comunist.
Dl. Augustin Lazăr nu a negat faptele, a încercat doar să ocolească răspunderea reală pe care ar fi avut-o în ceea ce privește persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, șicanat, torturat și lipsit de libertate de către regimul comunist.
Dle Președinte, știm bine, România a ratat șansa istorică de a avea o lege a lustrației în 1990 și a pierdut ocazia de a transpune în viață Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care ar fi barat accesul în funcțiile înalte ale foștilor securiști și comuniști de vârf și ar fi contribuit major la asanarea societății.
Faptul că am ratat această șansă nu trebuie să presupună automat, însă, dreptul celor care au scăpat atunci neatinși de rigorile legii, ori măcar ale moralei, să ni se înfățișeze astăzi drept repere morale și profesionale ori, mai grav, să devină actori de prim rang ai împărțirii legii. Înclin să cred că altul era sensul celebrului manifest nouăzecist „Apel către lichele” al unuia dintre admiratorii dvs.
Nu vreau să ajungem într-o zi să constatăm că prăbușirea comunismului a conservat intact, din păcate, dreptul copiilor torționarilor noștri de a ajunge, în timp, torționarii copiilor noștri.
Fără atitudini ferme, mi-e teamă că deznodământul va fi inevitabil.
Revenind la cazul șocant al procurorului general Augustin Lazăr, cred că se impune clarificarea de urgență, în contextul faptelor prezentate de media, a apartenenței ori nu a domniei sale la grupul procurorilor comuniști absolvenți ai celebrei Școli de la Bran. Cum se știe, acea școală a format, începând din 1969, toți procurorii care aveau să fie folosiți în aplicarea directivelor partidului comunist și ale Securității privind anchetarea și reprimarea brutală a tuturor cetățenilor români care îndrăzneau să miște în front.
O școală care, prin profesori provenind din Miliție, Securitate și de la Academia „Ștefan Gheorghiu”, instruia procurorii comuniști, atent selectați, cum se făceau anchetele „speciale” pe bază de tortură, șantaj, substanțe halucinogene, cum să închidă ochii la abuzurile anchetatorilor din Securitate, cum să șantajeze judecătorii care nu erau dispuși să „coopereze” suficient, cum să li se facă înscenări avocaților, cum să se accepte necondiționat mandatele Securității de percheziție, ori de arestare, pe bază de probe falsificate și multe altele asemenea. De-a lungul anilor, ne amintim că au apărut mărturii directe vizavi de aceste practici odioase.
Din nefericire, aceste fapte au continuat să fie atent mascate după căderea comunismului, cu largul concurs al serviciilor secrete, care au ajutat la conceperea unor mape profesionale incomplete în cazul multor magistrați. În acest caz văd că se află și actualul procuror general a cărui mapă profesională a fost atent albită de prietenii lui din umbră.
Dl. Augustin Lazăr, pus în fața dovezilor de netăgăduit, a recunoscut rolul jucat în cazul disidentului Iulius Filip, dar susține că era vorba de un rol minor.
Îl vom crede pe cuvânt? Vom lăsa lucrurile așa cum sunt? Vom continua să tolerăm ca procurorii onești ai României să fie conduși de un complice al regimului securisto-comunist?
Cred că sunt câteva întrebări care nu pot avea decât un singur răspuns.

Vă cer, astăzi, dle. președinte, să vă intrați în rolul constituțional de garant al democrației și să semnați urgent decretul de revocare din funcție a procurorului general, o solicitare care, independent de faptele sus menționate, care nu fac decât să agraveze lucrurile, v-a fost deja transmisă de ministrul justiției.
Aveți astăzi ocazia să dovediți că independența justiției pe care o clamați în fiecare zi nu este doar un slogan electoral, ci un principiu în care credeți cu adevărat.

Alte articole

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu scapă de dosarul de luare de mită. Procurorii DNA cer însă confiscarea mitei de 800.000 dolari

Călin Popescu Tăriceanu a cerut instanței continuarea procesului în dosarul licenţelor Microsoft, deși faptele s-au prescris: „Vreau să se dovedească în instanță nevinovăția mea!”

Călin Popescu-Tăriceanu

Președintele Senatului

Solicitarea lui Tăriceanu vine după ce luju.ro a scris că numele unui procuror Augustin Lazăr apare în cazul unuia dintre cei mai cunoscuți disidenți anticomuniști, Iulius Filip, care a fost condamnat în 1981 la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru că i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și pentru că și-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă poloneză ”Solidaritatea”.

„În anii ’80, după ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu şi şi-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul faţă de mişcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat şi arestat în mai multe rânduri (..) În final, acesta fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru “propagandă împotriva orândurii socialiste””, scrie sursa citată, care susţine că Iulius Filip a încercat de două ori să fie liberat condiţionat, fiind refuzat de o comisie condusă de procurorul Augustin Lazăr.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a calificat afirmaţiile potrivit cărora ar fi făcut poliţie politică drept o „dezinformare” care este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea sa de lucrător sau de colaborator al securităţii.

„Resping categoric afirmaţiile nefondate lansate în spaţiul public, în cursul zilei de azi, 2 aprilie 2019, de către anumite persoane interesate, potrivit cărora aş fi făcut poliţie politică. Această dezinformare este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituţii şi în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securităţii”, precizează Lazăr, care dă publicităţii şi adeverinţele CNSAS.

Augustin Lazăr vorbeşte despre atacuri concertate la adresa sa, în contextul procedurii pentru desemnarea viitorului procuror general: „Faţă de cele expuse anterior, apreciez că atacurile concertate din ultimele zile la adresa mea, în contextul derulării procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmăresc atât decredibilizarea mea în calitate de procuror general cât şi destabilizarea Ministerului Public”.

Şi purtătorul de cuvânt al PSD, deputatul Lia Olguţa Vasilescu, i-a solicitat procurorului general al României, Augustin Lazăr, să îşi dea demisia imediat şi să îşi ceară scuze public „pentru că a ocupat această înaltă funcţie din sistemul judiciar românesc, deşi a întreprins acţiuni de poliţie politică în timpul regimului comunist”.

Procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr a fost declanşată de către ministrul Tudorel Toader în 24 octombrie 2018. Ministrul Justiţiei a invocat 20 de puncte, printre care probleme grave de comportament şi comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii, discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere, critici aduse Parlamentului şi Guvernului, modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august, încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI. 

Urmare a declanţării procedurii de revocare din funcţie, Augustin Lazăr a deschis un proces împotriva Ministerului Justiţiei la CA Alba Iulia, însă această instanţă a stabilit că nu are competenţa teritorială de a judeca acest caz. CA Alba Iulia susţinea atunci că procesul trebuie judecat la CA Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General. Ulterior, pe 12 decembrie 2018, CA Bucureşti a decis că nu are nici ea competenţa de a judeca procesul şi a trimis dosarul înapoi la CA Alba Iulia.

Conform procedurii, în cazul deciziilor contradictorii ale instanţelor de acelaşi grad, instanţa superioară – în acest caz ÎCCJ – a trebuit să rezolve conflictul de competenţă. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis, la sfârşitul lunii ianuarie, că procesul prin care procurorul general Augustin Lazăr a contestat propunerea de revocare din funcţie înaintată de Ministrul Justiţiei se va judeca la Curtea de Apel din Alba Iulia.