De la sfârşitul anilor 1990, oamenii de ştiinţă au evidenţiat existenţa unei familii de proteine – ASIC – implicate în senzaţia de durere, care sunt prezente în principal în membrana neuronilor.
Rolul proteinelor ASIC şi mai ales substanţele care pot să blocheze acţiunea lor reprezintă pistele privilegiate de cercetătorii care doresc să obţină noi tratamente împotriva durerii.
În încercarea lor de a obţine analgezice de ultimă generaţie, Sylvie Diochot şi Anne Baron, de la Institut de Pharmacologie Moléculaire et Cellulaire (CNRS/ Université de Nice-Sophia Antipolis), au studiat veninul şarpelui Mamba negru (Dendroaspis polylepis polylepis).
Veninul acestui şarpe, unul dintre cei mai mari din Africa, nu are o acţiune fulgerătoare asupra omului, dar este aproape întotdeauna mortal, dacă muşcătura nu este tratată.
Savanţii francezi au analizat compuşii din acest venin şi au izolat două peptide, proteine scurte, care sunt capabile să suprime senzaţia de durere, inhibând anumite proteine din clasa ASIC.
„Aceste peptide, pe care le-am denumit «mambalgine», nu sunt toxice la şoareci, dar prezintă un puternic efect analgezic”, atât la nivel local, cât şi asupra sistemului nervos central, „care poate fi la fel de puternic ca cel produs de morfină”, au precizat autorii acestui studiu, publicat în revista britanică Nature.
Potrivit acestui studiu, mambalginele produc mult mai puţine efecte secundare indezirabile în comparaţie cu opiaceele: niciun semn de insuficienţă respiratorie nu a fost constatat la şoarecii testaţi, iar gradul de dependenţă a fost inferior celui generat de morfină.