Aparatul „invizibil” aparținând Forțelor aeriene japoneze de auto-apărare a dispărut de pe aparatele radar la 9 aprilie, în timpul unei misiuni de antrenament deasupra Oceanului Pacific, scrie g4media.ro. Incidentul a făcut că autoritățile japoneze și americane să desfășoare o cursă contracronometru pentru descoperirea și recuperarea epavei aparatului, de teamă că aceasta ar putea cădea în mâinile Rusiei sau Chinei. După două luni de eforturi continue de recuperare a aparatului, care nu au fost însă încununate decât partial de succes, încheierea oficială a operațiunilor de căutare crește riscul ca Moscova sau Beijingul să încerce să recupereze bucăți din avionul de lupta cazut în mare.
Citeşte şi Rusia provoacă SUA. Un Suhoi SU-35 a făcut manevre periculoase în apropierea unei aeronave americane
Aparatul de vânătoare de tipul F-35A Lightning II a dispărut de pe ecranele radar în timp ce se afla la 135 km est de Misawa, un oraș din prefectura Aomori, în nord-estul Japoniei. Avionul a pierdut contactul cu turnul de control la circa 30 de minute după ce decolase de la baza Misawa, unde se află staționați militari japonezi și americani. Aparatul efectua un zbor de antrenament și se afla în apropiere de insula Honshu.
Potrivit ministrului nipon al Apărării, Takeshi Iwaya, pilotul dispărut a trimis un semnal prin care indica că își va întrerupe misiunea. La scurt timp după aceea, comunicațiile între el și turnul de control s-au întrerupt complet.
Zilele trecute, la două luni de la incident, rămășițele maiorului Akinori Hosomi – un ofițer experimentat, cu peste 3.200 de ore de zbor la activ – au fost găsite în apele din nord-estul Japoniei. Autoritățile nu au dezvăluit locul exact în care a fost recuperat cadavrul „din considerație pentru familia pilotului militar.” Guvernul de la Tokyo a indicat doar că Japonia a anulat în mod oficial operațiunea de căutare și recuperare pentru epava aparatului F-35A. Marina Statelor Unite anunțase în urmă cu o lună că a pus punct eforturilor de căutare, care au inclus un aparat specializat CURV 21 (de căutare pe fundul oceanului), distrugătorul USS Stethem, precum și avioane P-8A Poseidon și U-2 Dragon Lady.
Potrivit postului public japonez NHK, nu au fost raportate anterior probleme cu aeronava implicată în incidentul din aprilie. Avionul, care costă circa 90 de milioane de dolari, făcea parte din flota militară a Japoniei. Guvernul de la Tokyo a cumpărat aparatele produse de americanii de la Lockhead Martin (împreună cu subcontractori precum Northrop Grumman, Pratt & Whitney, BAE Systems) pentru a-și înlocui flota de avioane de vânătoare F-2, F-4 și F-15, considerate învechite. În total, Japonia urmează să comande 147 de avioane F-35 de la Lockheed Martin în următorul deceniu.
Primul escadron japonez de F-35 intrase în funcțiune cu mai puțin de două săptămâni înainte de prăbușirea aparatului pilotat de Hosomi, cu 13 avioane care formează escadrila 302 de la Misawa. Deși majoritatea avioanelor F-35 sunt fabricate în Statele Unite, aparatul care s-a prăbușit în aprilie a fost primul care a ieșit de pe linia de asamblare a Mitsubishi Heavy Industries Ltd din Nagoya, în Japonia, a declarat la vremea respectivă ministrul nipon al Apărării.
Imediat după incident, ministrul Iwaya a anunțat că Japonia a decis menținerea temporară la sol a celorlalte 12 avioane F-35 aflate la baza Misawa. Ele înca nu au primit permisiunea oficială de a-și relua antrenamentele.
Un incident grav
După intrarea în serviciu a aparatelor F-35, în 2015, acesta este cel de-al doilea incident când un avion de acest tip s-a prăbușit în lume. În opinia unor comentatori, incidentul din Oceanul Pacific ridică semne de întrebare despre fiabilitatea și securitatea celui mai scump sistem de armament produs vreodată pe glob și evaluat la 406 miliarde de dolari. De altfel, fabricantul Lockheed Martin a anunțat că, până în luna august a anului 2018, mai mult de 310 de aparate F-35 au fost livrate forțelor aeriene din diferite țări aliate.
Analizând cele întâmplate, experții cred că incidentul este extrem de serios, în contextul în care, foarte probabil, autoritățile militare din Rusia și China ar putea încerca să găsească epava sau bucăți din aparatul prăbușit. Atât Moscova, cât și Beijingul au o prezență navală semnificativă în zonă, în special submarine avansate, specializate în căutări la mare adâncime, aproape de fundul oceanului, iar eventualele lor eforturi de a ajunge la aparatul F-35 ar putea submina în mod serios următoarele câteva decenii ale puterii aeriene a Statelor Unite.
„Dacă unul dintre aparatele F-35 ale japonezilor se află pe fundul Pacificului, probabil că suntem pe cale să vedem una dintre cele mai mari operațiuni de spionaj subacvatic și contra-spionaj de după Războiul Rece. Dacă aparatul a zburat fără reflectoarele sale radar, care indică unde este, acest lucru ar putea fi o problemă,” a scris atunci pe Twitter editorul Tyler Rogoway, de la blogul The War Zone.
Într-un material anterior am explicat de ce era atât de important ca japonezii și americanii să recupereze avionul și să nu permită Rusiei și Chinei să pună mâna pe aparatul F-35. În primul rând, incidentul din Pacific reprezintă prima oportunitate pentru Rusia și China de a se apropia de un avion de acest tip în afara Statelor Unite.
Apoi, analiștii cred că, chiar dacă Rusia și China nu ar putea reconstrui perfect aparatul F-35, orice tehnologie provenită de la aparatul produs de Lockheed Martin care ar ajunge în mâinile lor ar reprezenta o realizarea importantă și ar fi o lovitură dură pentru armata americană. Dacă submarinele ruse și chineze aflate în zona incidentului ar recupera bucăți din aparatul F-35 prăbușit, ele ar avea acces la secretele celui mai performant aparat de vânătoare bazat pe tehnologia invizibilă și care se află în serviciu activ.
Utilizând tehnici de inginerie inversă, Rusia și China ar putea – până la un punct – să-și construiască propria versiune a aparatului de luptă. „Utilitatea pentru Rusia sau China de recuperare a unei părți sau a întregii epava va depinde de cât de multă stricăciuni a suferit avionul atunci când a lovit apă,” a declarat Justin Bronk, expert în aviație la Royal United Services Institute. „Formă generală a avionului este binecunoscută, precum și caracteristicile sale de performanță, astfel încât nu sunt prea multe de obținut acolo. Dar părți ale radarului și alți senzori ar fi ținte principale pentru recuperare și testare – chiar încercări de inginerie inversă,” a adăugat el. În acest context, experții susțin că valoarea uriașă a aparatului pentru armata americană este dată nu doar de performanțele, materialele compozite folosite la producerea motoarelor sale și tehnologia să invizibilă, ci și de milioanele de linii de coduri software, fuziunea senzorilor și comunicațiile securizate de care dispune. Lucrurile depind însă foarte multe de stricăciunile suferite și de daunele provocate de apa sărată a oceanului, care ar putea afecta sistemele extrem de sensibile ale aparatului.
Riscuri sporite de spionaj
Iar riscurile ca Rusia și China să pună mâna pe bucăți din aparat au crescut acum, după ce japonezii și americanii au anunțat oficial că au pus capăt căutărilor epavei. Potrivit The War Zone, bucăți mari din F-35 au rămas nerecuperate, autoritățile reușind să găsească doar câteva resturi ce au fost observate plutind în apropierea locului unde se crede că a căzut avionul.
Situația este și mai îngrijoratoare în condițiile în care înregistratorul de date de zbor al avionului (cutia neagră) a fost găsit, dar experții nu au reușit să recupereze informații. Cutia neagră a fost fie prea avariată, fie a avut probleme cu cardul de memorie (este motivul pentru care oficialii încearcă să descopere ce s-a întâmplat cu ajutorul informațiilor radar și al comunicațiilor de date. Informațiile înregistrate de alte trei avioane F-35 aflate în aceeași misiune vor fi, de asemenea, utilizate pentru a află ce s-a întâmplat cu aparatul prăbușit).
Faptul că bucăți mari de F-35 se găsesc înca la mare adâncime sub suprafața Oceanului Pacific stârneste îngrijorare la Washington și Tokyo, mai ales ca zona de cautare este uriașă. Analiștii cred că, după ce a pierdut legătura cu solul, avionul ar fi putut continua să zboare alți câteva zeci de kilometri, iar după ce s-a prăbușit curenții oceanului l-ar fi putut trage și mai departe. Pe scurt, întreaga regiune ar putea fi împânzită de bucăți din aparatul căzut în apă.
Chiar și fragmente mici din fuselajul avionului sale și din componentele sale ar putea fi o mâna cerească pentru adversarii Statelor Unite și aliații lor. Deoarece căutarea oficială a luat acum sfârsit, experții cred că actorii străini ar putea profita de reducerea activităților în zonă pentru a organiza o operațiune de recuperare clandestină. Ca să prevină astfel de operațiuni și să protejeze informațiile militare, Japonia a instalat camere de monitorizare subacvatice în regiune, însă nu se știe cât de eficiente ar putea fi acestea în fața unui adversar care își dorește cu orice preț să afle secretele avionului „invizibil.”