Elan Schwartzenberg, care a plecat din România în 2016, ar putea scăpa definitiv de mandatul de urmărire, dar şi de dosarul legat de Campusul social „Henri Coandă” din Constanţa, în care este acuzat de complicitate la dare de mită. Cazul său se află, de la momentul trimiterii în judecată, decembrie 2017, în faza de cameră preliminară.
Magistratul Lavinia Cârciumaru de la Tribunalul Bucureşti, la care a fost repartizat cazul, avea la dispoziţie, potrivit Codului de procedură penală, maximum 60 de zile pentru a stabili decizia de cameră preliminară, respectiv dacă dosarul poate fi judecat mai departe sau trebuie restituit anchetatorilor pentru eventuale deficienţe sau vicii procedurale.
Legea penală prevede că un dosar penal trimis în judecată nu poate sta mai mult de 60 de zile în procedura de cameră preliminară, procedură în timpul căreia un judecător analizează toate excepţiile, se asigură că cei inculpaţi au avocaţi – fie aleşi, fie din oficiu – şi cenzurează viciile dosarului penal.
Surse judiciare au declarat pentru AGERPRES că fapta de care este acuzat Elan Schwartzenberg în acest dosar s-a prescris pe 6 iunie, astfel că faţă de acesta instanţa nu poate dispune altă măsură decât constatarea prescrierii faptei şi încetarea procesului penal.
Omul de afaceri a fost deferit justiţiei în decembrie 2017 într-o cauză disjunsă din dosarul în care, în 31 martie 2016, Radu Mazăre, Alexandru Mazăre şi Avraham Morgenstern au fost trimişi în judecată.
În acest caz, DNA îl acuza pe omul de afaceri de complicitate la dare de mită, după ce Schwartzenberg, în cursul anului 2011, l-ar fi ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al societăţii Shapir Structures, să îi dea 175.000 de euro lui Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa la acea vreme.
Pentru acea sumă, arătau anchetatorii, edilul trebuia să facă demersuri astfel încât societatea Shapir Structures să câştige, în condiţii avantajoase, o licitaţie având ca obiect contractul de construire a Campusului social „Henri Coandă”, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro), din municipiul Constanţa.
Ajutorul acordat de Schwartzenberg ar fi constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, ar fi facilitat relaţia dintre Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern, fiind prieten cu cei doi, susţineau procurorii.
Potrivit unor surse judiciare citate de G4Media, DNA a făcut acest demers deoarece pe 6 iunie infracțiunile de care este acuzat Elan Schwartzenberg s-au prescris, el scăpând astfel de întregul dosar penal, nu doar de mandatul de arestare.
Tribunalul Bucureşti a constatat în aprilie 2019 neregularitatea rechizitoriului DNA în cazul omului de afaceri Elan Schwartzenberg, fugit din ţară şi dat în urmărire internaţională din 2016. Instanţa a anulat mai multe interceptări realizate de procurori cu ajutorul ofiţerilor SRI, în baza unor mandate de siguranţă naţională.