Comisia Europeană cere României să reducă subvenţiile în energie, în special pentru combustibilii fosili

Comisia Europeană cere României să-şi clarifice obiectivele naţionale şi ţintele de finanţare în cercetare, inovare şi competitivitate, legate în special de uniunea energetică, care urmează să fie realizate între 2020 şi 2030, astfel încât ele să poată fi măsurate rapid şi să fie adecvate obiectivului de a sprijini implementarea ţintelor din planul naţional integrat de energie şi climă (NECP).

România trebuie să susţină astfel de obiective prin măsuri şi politici adecvate şi specifice, inclusiv cele dezvoltate în cooperare cu alte state membre UE, cum ar fi planul strategic european privind tehnologia energetică (Planul SET), se arată în raportul CE.

De asemenea, României i se solicită să-şi intensifice cooperarea regională cu statele vecine membre UE şi din grupul CESEC (Interconectarea în sectorul de gaze în Europa Centrala şi de Sud-Est), inclusiv în infrastructura din domeniul gazelor şi electricităţii, energiei regenerabile, eficienţei energetice şi cercetării, inovării şi competitivităţii, şi să şină cont de provocările comune şi de obiectivele împărtăşite.

În raport se menţionează că România trebuie să-şi extindă analiza asupra necesităţilor de investiţii şi a riscurilor furnizate de obiectivele strategiei sale energetice, pentru a putea avea o privire generală de ansamblu a necesităţilor de investiţii în vederea atingerii obiectivelor planului său naţional integrat de energie şi climă. Ţara noastră trebuie să furnizeze o evaluare generală a surselor pentru acea investiţie, inclusiv finanţarea adecvată la nivel naţional, regional şi al UE.

Alte articole

O nouă lege europeană: limitatoarele de viteză devin obligatorii pentru toate autovehiculele

Comisia Europeană impune taxe pe produsele cumpărate de pe Temu, Shein și AliExpress

Comisia Europeană solicită României şi o analiză a interdependenţei politicilor privind calitatea aerului şi emisiile poluante cu informaţiile solicitate privind emisiile poluante estimate conform măsurilor şi politicilor planificate.

Ţara noastră trebuie să-şi integreze mai bine factorii de tranziţie, luând în considerare impactul social şi cel asupra forţei de muncă, prezentând mai multe măsuri concrete şi intervalul de timp necesare pentru a rezolva insuficienţa energetică, aşa cum s-a solicitat prin Regulamentul UE 2018/1999.

Nu în ultimul rând, Comisia Europeană cere României să discute necesităţile şi măsurile luate pentru rezolvarea dificultăţilor structurale determinate de tranziţia către energia curată în regiunile monoindustriale care depind de industria cărbunelui sau în alte sectoare cu un consum ridicat de energie.

Comisia Europeană a publicat marţi propria evaluare a proiectelor de planuri ale statelor membre pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice a UE şi, în special, pentru atingerea ţintelor convenite pentru 2030 la nivelul UE referitoare la energie şi climă.

Analiza Comisiei referitoare la propunerile de planuri naţionale a vizat, printre altele, contribuţia lor agregată la atingerea obiectivelor şi ţintelor UE pentru 2030 din cadrul uniunii energetice. În stadiul lor actual, proiectele de NECP-uri sunt insuficient de ambiţioase, atât din punctul de vedere al energiei din surse regenerabile, cât ?i din punctul de vedere al eficienţei energetice. În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, diferenţa ar putea fi chiar de 1,6 puncte procentuale. În ceea ce priveşte eficienţa energetică, diferenţa ar putea fi de 6,2 puncte procentuale (dacă este luat în calcul consumul de energie primară) sau de şase puncte procentuale (dacă este luat în calcul consumul final de energie).

Vestea bună este ca statele membre au acum la dispoziţie şase luni pentru înălţarea propriilor niveluri naţionale de ambiţie.

Menirea recomandărilor Comisiei şi a evaluărilor detaliate este de a ajuta statele membre să-şi finalizeze planurile până la sfârşitul anului 2019 şi să le pună în aplicare în mod eficace în anii următori. Planurile naţionale ar trebui să ofere claritate şi previzibilitate pentru întreprinderi şi pentru sectorul financiar, pentru a stimula investiţiile private necesare. De asemenea, planurile vor facilita programarea de către statele membre a finanţării prevăzute în următorul cadru financiar multianual, cel pentru perioada 2021-2027.

Comisia Europeană recomandă României să majoreze la 34% ţinta privind energia din surse regenerabile în 2030

Comisia Europeană recomandă României să majoreze, până „la cel puţin” 34%, ţinta privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie reprezentând contribuţia României la atingerea obiectivelor Uniunii la orizontul anului 2030, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene a proiectului planului naţional integrate privind energia şi clima (NECP) publicat marţi de executivul comunitar.

Prin Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă este 27,9%.

În acest context, executivul comunitar recomandă României „să pună la punct politici şi măsuri detaliate şi cuantificabile, care sunt în linie cu Directiva (UE) 2018/2001, pentru a permite atingerea la timp şi în mod eficient a acestei contribuţii”.

De asemenea, CE recomandă autorităţilor de la Bucureşti să furnizeze detalii suplimentare cu privire la măsurile concrete pentru a asigura sustenabilitatea aprovizionării cu biomasă şi utilizarea sa în sectorul energetic, „având în vedere contribuţia importantă a biomasei în mixul energetic al României, în special în încălzire şi răcire”.

O altă recomandare a Comisiei Europene este acea ca România „să majoreze semnificativ ambiţia pentru reducerea consumului primar şi a celui final de energie în 2030, având în vedere necesitatea creşterii eforturilor pentru a atinge ţinta de eficienţă energetică”. În acest sens, România trebuie să propună politici şi măsuri mai ambiţioase care să permită economii suplimentare de energie.

Cu privire la sectorul gazelor naturale, Comisia Europeană recomandă României „să precizeze măsurile privind susţinerea obiectivelor de securitate energetică în domeniile diversificării şi reducerii dependenţei energetice, în special măsuri care să asigure flexibilitatea şi o strategie robustă de diversificare, incluzând proiectele de infrastructură relevante şi eliminarea restricţiilor excesive pentru investiţiile în producţia de gaze, având în vedere potenţialul regional al rezervelor din Marea Neagră”, subliniază CE.

În raportul semnat de comisarul pentru politici climatice şi energie, Miguel Arias Cańete, i se mai recomandă României să pună la punct obiective şi ţinte pe termen lung cu privire la integrarea pieţei, în special măsuri pentru dezvoltarea unor pieţe angro şi cu amănuntul lichide şi competitive, atât prin creşterea competiţiei în interiorul ţării cât şi prin „eliminarea barierelor care stau în calea comerţului transfrontalier, inclusiv a restricţiilor la export”.

De asemenea, României i se recomandă să evalueze impactul negativ al reglementării preţurilor angro şi să furnizeze o perspectivă clară pentru a sigura conformitatea dintre legislaţia naţională şi legislaţia comunitară cu privire la pieţe deschise şi liberalizate şi formarea liberă a preţului, „prin includerea unei strategii şi a unui calendar pentru progresele spre preţuri bazate în întregime pe piaţă, care să includă şi măsuri ţintite pentru a proteja consumatorii vulnerabili”.

Statele membre UE aveau obligaţia de a prezenta propriile proiecte de NECP-uri până la sfârşitul anului 2018, documentele urmând a face apoi obiectul unei evaluări aprofundate de către Comisie. Regulamentul prevede ca, dacă proiectele de NECP-uri nu contribuie suficient la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice (în mod individual şi/sau colectiv), Comisia poate adresa statelor membre, până la sfârşitul lunii iunie a anului 2019, recomandări privind modificarea proiectelor de planuri. Statele membre trebuie sa prezinte NECP-urile finale pentru perioada 2021-2030 până la sfârşitul anului 2019.

Urmarește RomaniaTV.net și pe