Summit de criză la Bruxelles pentru numirea în posturi de conducere în cadrul UE. Negocierile de duminică au eşuat

UPDATE 4 Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a încheiat luni dimineaţă discuţiile bilaterale cu liderii prezenţi la Bruxelles, anunţă Politico şi ZDF.

Cei 28 se vor reîntâlni la masa negocierilor după o pauză de circa patru ore, timp în care Donald Tusk a încercat să găsească o soluţie la criza declanşată după refuzul Partidului Popular European de a accepta, duminică, acordul de repartizare a funcţiilor de conducere a UE propus la summitul extraordinar convocat la Bruxelles.

PPE era dispus să renunţe la preşedinţia Comisiei Europene şi să îl sprijine pe candidatul social-democrat, olandezul Frans Timmermans, cu condiţia să obţină preşedinţiile Parlamentului European şi Consiliului European.

În cursul discuţiilor din marja summitului G20 de la Osaka, liberalii au refuzat însă această repartizare. „Acordul a fost distrus”, a deplâns un responsabil PPE sub acoperirea anonimatului.

 

UPDATE 3 Partidul Popular European (PPE, dreapta) a respins acordul de repartizare a funcţiilor de conducere a UE propus la summitul extraordinar convocat la Bruxelles, au afirmat mai mulţi responsabili ai partidului.

„PPE refuză acordul care este propus. Este mort. Nu va fi niciun acord în această seară”, a declarat unul din aceşti responsabili sub acoperirea anonimatului, la finalul unei reuniuni a liderilor europeni membri ai PPE organizate la Bruxelles înainte de summit.

„Niciunul din liderii din PPE nu a acceptat acordul care a fost negociat la Osaka”, a confirmat premierul irlandez, Leo Varadkar, membru al PPE.

PPE revendică din nou preşedinţia Comisiei Europene şi doreşte să îl numească în această funcţie pe candidatul său, germanul Manfred Weber.

„Numele lui Weber este în continuare pe masă”, a subliniat Leo Varadkar.

UPDATE 2 Președintele Klaus Iohannis a declarat, duminică seară, la sosirea la reuniunea extraordinară a Consiliului European, că i se pare inacceptabil ca statele care au devenit mai recent membre ale Uniunii Europene să nu aibă o persoană într-o funcție importantă.

„Eu sunt ferm hotărât să mă implic total pentru a obține acest echilibru. Din punctul meu de vedere, este inacceptabil să nu avem o persoană într-o funcție importantă care provine din țările care au devenit mai recent membre ale UE. Și evident o persoană alesă în funcție de conmducere trebuie să se implice pentru Uniune, nu pentru statul membru din care provine, dar întodeauna e important să fie persoane din toate zonele, fiindcă negocierile de orice fel trebuie să țină cont și de o problemă care este importantă. Nu trebuie să apară noi și noi falii și falia între Est și Vst, care s-a cam atenuat, nu trebuie să se redeschidă bunăoară și pentru acest lucru este nevoie de o echilibrare și din punct de vedere geografic”, a declarat Klaus Iohannis, la Bruxelles, chestionat referitor la echilibrul geografic, astfel încât țările din Est să fie reprezentate.

UPDATE 1 Președintele Klaus Iohannis a declarat duminica, la sosirea la summitul UE, unde se vor negocia functiile de top din Uniunea Europeana, ca se asteapta la discutii complicate.

„Incepem o noua runda de negocieri pentru functia de presedinte al Comisiei Europene. Vor fi discutate si altele. Impresia mea este ca va fi o noapte foarte lunga cu un final nu neaparat cert. Ar fi optim sa ajungem la o concluzie inainte sa inceapa lucrul in noul mandat al PE. Daca nu se intampla asa, nu este in sine o catastrofa. Au mai fost astfel de situatii”.

UPDATE: Liderii statelor membre UE se întâlnesc duminică seara la Bruxelles pentru a lua o decizie asupra poziţiilor de la vârful blocului comunitar, într-un context în care tot mai surse îl dau ca favorit pe olandezul Frans Timmermans pentru preşedinţia Comisiei Europene. Premierii ceh şi polonez s-au exprimat împotriva nominalizării lui Timmermans.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că Frans Timmermans nu este candidat de compromis: „Frans Timmermans este, în mod evident, un candidat care divide Europa şi cu siguranţă nu înţelege Europa Centrală”.

ŞTIREA INIŢIALĂ: Candidatul Patridului Popular European (PPE, dreapta) în fruntea executivului european, germanul Manfred Weber, ar fi renunţat, au declarat surse apropiate acestuia.

Condiţia pusă ar fi fost să fie ales săptămâna viitoare la preşedinţia Parlamentului European. În urma retragerii lui s-ar putea afla dacă un alt candidat, cel al social-democraţilor, Frans Timmermans, actual prim-vicepreşedinte al Comisiei, poate obţine dubla majoritate cerută în Consiliu şi Parlamentul European pentru a ocupa postul.

Potrivit a doi responsabili implicaţi în negocieri, tabăra social-democrată s-a angajat în alegerea lui Manfred Weber, dar a acceptat şi să acorde PPE o altă favoare, preşedinţia Consiliului, pentru a se asigura că partidul de dreapta, al cărui sprijin este indispensabil, îl va susţine pe Timmermans.

Weber şi-ar putea anunţa retragerea duminică, după ce vor exista asigurări că liderii altor familii politice au aprobat „deal-ul”.

Cancelarul german Angela Merkel a discutat despre această retragere cu omologii săi europeni Emmanuel Macron, Pedro Sanchez şi Mark Rutte, prezenţi la summit-ul G20 de la Osaka.

Acordul urmează să fie încheiat duminică seară şi comunicat şefilor grupurilor politice pentru alegerea preşedintelui noului Parlament săptămâna viitoare la Strasbourg.

Pe lângă preşedinţia Comisiei şi a Consiliului, postul de şef al diplomaţiei europene urmează să fie atribuit, respectând paritatea şi echilibrul geografic.

Potrivit unor surse din PPE, liberalii blochează acordul şi solicită, la fel ca şi PPE, preşedinţia Consiliului.

Două nume sunt menţionate în prezent pentru acest post: cel al preşedintelui român Klaus Iohannis, membru PPE, şi premierul belgian Charles Michel pentru liberali.

Bulgăroaica Kristalina Georgieva, de la PPE, este menţionată pentru diplomaţia europeană, post pentru care liberalii nu au avansat niciun nume.

În ceea ce o priveşte pe liberala daneză Margrethe Vestager, figură importantă a actualei Comisii, ea ar putea deveni prima vicepreşedintă a executivului de la Bruxelles, ceea ce ar echilibra repartizarea posturilor.

Pentru a câştiga, Frans Timmermans va trebui să treacă de ostilitatea a cinci ţări: cele patru membre al grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia) şi Italia.

Dacă olandezul va eşua, mai mulţi responsabili europeni au avertizat că Margrethe Vestager, candidata liberală pentru preşedinţia Comisiei, nu va obţine sprijinul PPE şi nici pe cel al social-democraţilor, astfel că PPE va încerca să propună atunci un alt candidat.