UPDATE: Parchetul militar a declinat la DIICOT dosarul privind mitingul din 10 august pe motiv că ar fi fapte ce ţin de securitatea naţională. Declinarea vine la 11 luni de la violențele jandarmilor din Piața Victoriei.
Ministerul Public explică motivele care au stat la baza deciziei de declinare a dosarului.
„Procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție al forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfășurat în Piața Victoriei din municipiul București, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională.
Competența D.I.I.C.O.T. este atrasă de dispozițiile art. 412 din Codul penal cu referire la art 397 alin 2 din Codul penal, dispoziții care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale.”, explică Ministerul Public.
La Secția parchetelor militare a fost deschis un dosar după violențele din 10 august 2018. La protestul din Piaţa Victoriei, la care au participat mii de oameni, au avut loc mai multe violenţe ce s-au soldat cu zeci de răniţi (protestatari şi jandarmi). În acest dosar au fost puşi sub acuzare Cătălin Sindile şi Sebastian Cucoş, actualul şi fostul şef al Jandarmeriei Române, conducerea Jandarmeriei Bucureşti (Laurenţiu Cazan), dar şi Mihai Dan Chirică, secretar de stat în MAI. Faptele sunt complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
De asemenea, și la DIICOT a fost deschis un dosar în urma protestului. Concret, Jandarmeria Română a depus plângere la DIICOT în cazul mitingului din 10 august 2018, sesizarea vizând infracţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Acţiunile împotriva ordinii constituţionale sunt cuprinse în articolul 397 din Codul Penal, mai exact: „(1) Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.
Săptămâna trecută, DIICOT a cerut Dosarul 10 august de la procurorii Secției parchetelor militare din Parchetul General. Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, declara că dosarul a fost cerut pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia parchetelor militare şi cel de la DIICOT.
La DIICOT, există un dosar în care se investighează evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 397 din Codul penal).
De asemenea, Secţia parchetelor militare are în lucru un dosar penal în care sunt cercetaţi şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea de intervenţie a jandarmilor, care au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
Procurorii militari susțin că „mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente – acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”.