Grecia promite că îşi va îndeplini promisiunile faţă de creditorii internaţionali

Întrebat dacă Grecia va ajunge în 2019 la un excedent bugetar primar de 3,5% din PIB, oficialul a declarat: „Nu văd un deficit fiscal în 2019”.

Creditorii internaţionali ai Greciei şi-au exprimat temerile că ţinta va fi ratată după ce noul premier, conservatorul Kyriakos Mitsotakis, a anunţat planuri ample de reformă, printre care reducerea taxelor pentru stimularea creşterii economice şi un proces de digitalizare şi de simplificare a aparatului de stat.

Mitsotakis a declarat că vrea ca reformele să atragă investitorii şi să alimenteze creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, pentru ca, în cele din urmă, să ducă la îmbunătăţirea standardului de viaţă, afectat în acest deceniu de criză.

Conform noului plan al premierului, reformele ar trebui să îi convingă pe creditori să accepte condiţii mai uşoare pentru plata datoriei.

Alte articole

Salariul mediu din România în 2023 l-a depășit pe cel din Grecia și se apropie de Polonia. Datele economice arată că românii câștigă din ce în ce mai bine

Țara din UE care vrea să majoreze salariul minim cu aproape 50%. Pensiile, mărite și ele, din ianuarie 2025

Şi Banca Centrală a Greciei (BoG), în raportul său de politică monetară, a avertizat că excedentul bugetar primar va fi de 2,9% din PIB, sub nivelul de 3,5% din PIB agreat cu creditorii internaţionali.

„Economia continuă să se confrunte cu provocări semnificative, în special din cauza îndelungatei perioade de criză. Printre provocări se află nivelul ridicat al creditelor neperformante (NPL), datoria ridicată. Sustenabilitatea datoriei s-a îmbunătăţit după măsurile aprobate de Eurogrup anul trecut”, se arată în documentul BoG.

De asemenea, apreciază Banca Centrală a Greciei, menţinerea unui excedent bugetar primar ridicat pentru o perioadă extinsă, în special când este însoţită de un nivel ridicat al impozitării şi reduceri ale investiţiilor publice, reprezintă de asemenea o provocare semnificativă, afectând redresarea economiei.

Autorităţile de la Atena s-au angajat să atingă un surplus bugetar primar, care exclude sumele alocate pentru serviciul datoriei, de 3,5% din PIB până în 2022 şi de 2,2% din PIB până în 2060.

Grecia, a cărei datorie publică se ridică la 180% din PIB, a primit ajutoare financiare în valoare de 280 miliarde de euro începând din 2010.