„Este de notorietate, nu numai în România, ci practic în întreaga lume, că modificările aduse în perioada 2018-1019 «legilor justiţiei» au determinat numeroase încălcări ale cerinţelor minimale ale statului de drept în România”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Forumul Judecătorilor, care menţionează că acest fapt a fost constatat, de mai multe ori, de Comisia de la Veneţia, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni sau GRECO (organisme din cadrul Consiliului Europei), dar şi de Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi alte entităţi ale Uniunii Europene.
Conform sursei citate, în 2017 şi 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ modificările esenţiale conţinute de aceste proiecte, iar adunările generale ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor au respins cvasiunanim toate aceste proiecte (peste 90% din adunările generale). Totodată, sunt menţionate memorii şi rezoluţii semnate de magistraţi, precum şi protestele pe scările instanţelor sau prin suspendarea activităţii, prin care s-a cerut retragerea proiectului de modificare a „legilor justiţiei”.
„În acest context, rapoartele recente ale GRECO, publicate de Guvernul României, numai în urma unei presiuni publice intense, au constatat aspecte care nu mai pot fi aruncate sub preş de niciun Guvern al României, fără a afecta participarea Statului Român în cadrul Consiliului Europei, care presupune respectarea unor condiţii minimale pentru statul de drept, între care, mai ales, independenţa puterii judecătoreşti. GRECO s-a arătat preocupat, în principal, «de faptul că recomandarea de a se renunţa la înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost complet ignorată», aspect care, împreună cu numirile şi eliberările din funcţie a procurorilor de rang înalt, independenţa funcţională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor, lipsa meritocraţiei pentru promovarea în profesie, etc. reprezintă ameninţări serioase la adresa independenţei sistemului judiciar în România. Toate aceste împrejurări au fost împărtăşite în ultimii doi ani de cvasitotalitatea judecătorilor şi procurorilor români”, arată asociaţia.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a solicitat, de mai multe ori, puterii executive şi puterii legislative să ia toate măsurile necesare conformării cu aspectele ce pun în primejdie statul de drept în România, constant reliefate de organismele europene şi/sau internaţionale.
Astfel, asociaţia a cerut desfiinţarea „imediată şi necondiţionată” a secţiei speciale pentru magistraţi, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei, revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolul ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor CSM.
De asemenea, a solicitat renunţarea la dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii; reinstaurarea meritocraţiei în magistratură, respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru CSM; reorganizarea Inspecţiei Judiciare, revizuirea dispoziţiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile şi accesibile, prin reducerea competenţelor Inspecţiei Judiciare, implementarea unor criterii de evaluare anualǎ, de corpul magistraţilor, a activitǎţii curente desfaşurate de membrii CSM.
Totodată, asociaţia a cerut abrogarea dispoziţiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor (spre ex., normele prorogate privind introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluţionarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel, etc.), adoptarea modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
Conform sursei citate, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a arătat că GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statelor membre de a-şi uni eforturile, de a-şi împărtăşi experienţele şi de a acţiona împreună în acest domeniu.
„Rapoartele de evaluare trebuie privite ca fiind rezultatul unei analize obiective, realizate de un observator extern şi neutru, concluziile lor trebuie apreciate la nivelul unui înalt standard de profesionalist şi respectate întocmai de statele membre, în cadrul cooperării loiale şi al evaluării reciproce dintre acestea”, arată asociaţia, menţionând că, prin Constituţie, statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte, aşa cum trebuie să respecte obligaţiile care îi revin din participarea la Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO).
„În consecinţă, pentru toate aceste argumente, apreciem cǎ solicitarea Ministerului Justiţiei adresată asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor de a trimite puncte de vedere cu privire la rapoartele GRECO riscǎ să constituie, în realitate, o amânare nejustificată şi, prin urmare, o lipsă de conformare faţă de recomandările GRECO din partea puterii executive, ceea ce este incompatibil cu principiile statului de drept şi cu participarea Statului Român în cadrul Consiliului Europei. De asemenea, atragem atenţia asupra faptului cǎ respectarea recomandǎrilor formulate în rapoartele GRECO nu poate fi supusǎ unei condiţionǎri, respectiv aceea de a se obţine acordul unei/unor anumite asociaţii profesionale ale magistraţilor. De altfel, folosirea asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru a se justifica de cǎtre puterea executivǎ refuzul de a se îndeplini cerinţele din rapoartele GRECO reprezintǎ o manifestare fǎrǎ precedent în democraţia româneascǎ, ce pune în pericol principiul separaţiei puterilor în stat, al cooperǎrii loiale între acestea, precum şi executarea cu bunǎ-credinţǎ a obligaţiilor internaţionale asumate de România”, mai arată Asociaţia Forumul Judecătorilor.