Solidaritatea Sanitară, despre pacienţii acoperiţi trimişi în spitale: Măsura ocoleşte marea corupţie

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a transmis, joi, un comunicat de presă, ca reacţie la solicitarea Ministerului Sănătăţii ca sindicaliştii din sănătate să se implice în lipta împotriva corupţiei.

Sindicaliştii precizează că au solicitat în mod repetat Ministerului Sănătăţii implementarea unui set de măsuri care să aibă impact pozitiv în lupta împotriva corupţiei.

„Niciuna dintre propuneri nu a fost discutată în mod serios de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, deşi unele dintre ele reprezintă soluţii pentru transpunerea unor obligaţii legale. Aceste informaţii dovedesc cu prisosinţă faptul că Ministerul Sănătăţii nu doreşte să ne aibă ca partener de dialog în lupta împotriva corupţiei, ci ca executant al măsurilor sale. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” nu este un executant al solicitărilor Ministerului Sănătăţii, ci un partener de dialog social, respingând în mod categoric măsurile ilegale îndreptate împotriva salariaţilor. Pentru noi legalitatea mijloacelor este la fel de importantă ca moralitatea scopurilor”, au transmis sindicaliştii.

Aceştia precizează că au solicitat de acum doi ani Ministerului Sănătăţii introducerea procedurii privind protecţia avertizorilor de integritate, aceasta vizând toate cazurile de încălcare a prevederilor legale, inclusiv cele împotriva salariaţilor.

Alte articole

Percheziții DNA la Spitalul din Huși la cabinetul lui Nelu Tătaru. Ministrul Sănătății din pandemie este urmărit penal

Nelu Tătaru, primele declarații cu privire la cazul de corupție pentru luare de mită în formă continuată: „Le voi cere să înlăture orice obstacol în calea aflării adevărului”

„Am reluat această solicitarea în mod repetat conducerii actuale a Ministerului Sănătăţii, fără niciun răspuns. Deşi are obligaţia legală de a implementa o procedură în domeniu, Ministerul Sănătăţii nu a făcut-o nici până acum. Precizăm că utilizarea avertizorilor de integritate permite rezolvarea obiectivă a tuturor actelor de corupţie, indiferent de locul pe care-l ocupă făptuitorul în ierarhia decizională, în timp ce procedura pacientului acoperit permite o abordare direcţionată (cu caracter provocator), ce ocoleşte marea corupţie din sănătate”, susţin sindicaliştii.

Aceştia apreciază că nu au competenţe în domeniul investigării actelor de corupţie, având rolul de a proteja drepturile salariaţilor.

„Sondajele pe care le desfăşurăm pe această temă arată adevărate dezastre umanitare existente în unele spitale: salariaţi lipsiţi de drepturi elementare, reguli de dialog social nerespectate, situaţii în care singura regulă aplicabilă este bunul plac al managerului etc. Cu tristeţe am constatat că toate controalele Ministerului Sănătăţii ratează aceste aspecte ce ţin de respectarea prevederilor legale”, a mai transmis Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.

Sindicaliştii spun că este corect apelul făcut de Ministrul Sănătăţii la redarea demnităţii profesiilor prin eliminarea celor care nu respectă normele deontologice, dar soluţia prin care a ales să facă asta este greşită din mai multe motive.

Sindicaliştii consideră că varianta pacientului acoperit este greşită din următoarele motive:

• Responsabilitatea pentru apărarea demnităţii profesiei aparţine în mod legal organismelor profesionale. Dacă Ministerul Sănătăţii doreşte să reconsidere aceste atribuţii ale organismelor profesionale trebuie s-o facă în mod public, punând în dezbateri astfel de propuneri.

• În momentul în care supui profesioniştii din sănătate la provocări orchestrate pentru comiterea unor infracţiuni în discuţie nu mai este demnitatea profesiei, ci capacitatea profesioniştilor la a rezista la stresurile suplimentare adăugate, unul după altul, de Ministerul Sănătăţii.

• Lansarea acestei direcţii de acţiune (repetăm: ilegală) a fost făcută pe fondul unei întregi campanii mediatice ce are la bază o prezumţie de culpă a unor întregi categorii profesionale, respectiv promovarea ideii că problemele privind corupţia din sănătate sunt într-o continuă creştere. După cum vom demonstra ulterior, datele de care dispune Ministerului Sănătăţii contrazic cele afirmate de reprezentanţii acestuia, existând o creştere semnificativă a calităţii serviciilor medicale (aflată în limitele posibilităţilor sistemului) şi o scădere ponderii cazurilor de condiţionare a actului medical.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că „pacientul acoperit”, trimis în spitale pentru a depista cazurile de salariaţi care cer şpagă, este parte a strategiei de combatere a corupţiei.