Poluarea cu plastic a mărilor a devenit unul dintre cele mai şocante simboluri mondiale ale pagubelor produse de umanitate pe planetă. ”A fost un lucru foarte înspăimântător”, a declarat Arabella Ross, scafandru voluntar în cadrul Aegean Rebreath, un grup fondat în 2017 pentru ecologizarea solului marin şi a regiunilor costiere. ”M-a impresionat şi cred că a impresionat pe toată lumea care a văzut”, a adăugat ea.
Mediterana se numără printre mările cu cel mai ridicat nivel de poluare cu plastic din lume, a indicat World Wildlife Fund (WWF) într-un raport publicat în luna iunie, potrivit Agerpres.
Grecia produce circa 700.000 de tone de deşeuri din plastic pe an, echivalentul a aproximativ 68 de kilograme de persoană, se arată în document. Circa 11.500 de tone sfârşesc în apele Greciei în fiecare an şi aproximativ 70% se întorc pe linia de coastă a acestei ţări, una dintre cele mai lungi din lume.
Poluarea mării din largul insulei Andros ar data din 2011, când ploile torenţiale au provocat prăbuşirea unei zone neoficiale de deversare a deşeurilor, mare parte dintre acestea ajungând în mare, potrivit Agerpres.
Scafandrii Aegean Rebreath au extras numeroase pungi de plastic, albastre, negre şi galbene, agăţate în recife, care se unduiau în bătaia curenţilor, printre peşti. Semăna cu ”paradisul din Marea Caraibelor, unde peste tot sunt recife de corali de toate culorile. Era exact acelaşi lucru, însă în loc de corali erau pungi”, a povestit Ross.
Echipa sa a reuşit să cureţe doar o fracţiune din cantitatea de deşeuri de plastic descoperită, a precizat ea. De asemenea, scafandrii au extras din apă 300 de kilograme de plase de pescuit aruncate – denumite ”plase fantomă” – din largul Andros şi, într-o operaţiune separată efectuată în iunie, din largul Salamina, o insuliţă din apropiere de Atena. ”În cazul în care oamenii se întreabă unde ajung gunoaiele lor, noi le vedem de fiecare dată când intrăm în apă”, a spus Ross.