DIICOT transmite că, în prezent, are în lucru 964 dosare având ca obiect infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori şi 667 dosare având ca obiect infracţiunea de pornografie infantilă.
DIICOT a dat publicităţii luni un comunicat de presă în care face precizări privind cadrul normativ şi cazuistica Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în materia infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, pornografie infantilă, „având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public în ultima perioadă”.
Bilanţul vine în ziua în care jurnaliştii de la Libertatea.ro au dezvăluit că anchetele DIICOT i-au ocolit pe cetăţenii străini (militari americani de la baza Deveselu şi ingineri austrieci care făceau lucrări hidrotehnice în judeţ) care au apelat la serviciile de prostituţie cu minore în judeţul Olt.
Astfel, DIICOT a prezentat o statistică cu dinamica fenomenului infracţional de trafic de persoane, trafic de minori şi pornografie infantilă, în intervalul 2014 – 2019.
* 2014
a) Trafic de persoane – 65 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 183 inculpaţi, dintre care 80 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 421 victime.
b) Trafic de minori – 122 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 350 inculpaţi, dintre care 199 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 410 victime.
c) Pornografie infantilă – 71 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 84 inculpaţi, dintre care 32 în stare de arest preventiv.
* 2015
a) Trafic de persoane – 45 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 107 inculpaţi, dintre care 42 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 297 victime.
b) Trafic de minori – 98 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 292 inculpaţi, dintre care 190 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 352 victime.
c) Pornografie infantilă – 57 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 65 inculpaţi, dintre care 23 în stare de arest preventiv.
* 2016
a) Trafic de persoane – 38 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 119 inculpaţi, dintre care 61 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 216 victime.
b) Trafic de minori – 92 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 195 inculpaţi, dintre care 125 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 258 victime.
c) Pornografie infantilă – 79 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 96 inculpaţi, dintre care 37 în stare de arest preventiv.
* 2017
a) Trafic de persoane – 39 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 151 inculpaţi, dintre care 88 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 304 victime.
b) Trafic de minori – 76 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 211 inculpaţi, dintre care 121 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 272 victime.
c) Pornografie infantilă – 120 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 163 inculpaţi, dintre care 46 în stare de arest preventiv.
* 2018
a) Trafic de persoane – 40 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 120 inculpaţi, dintre care 71 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 143 victime.
b) Trafic de minori – 60 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 169 inculpaţi, dintre care 98 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 159 victime.
c) Pornografie infantilă – 129 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 156 inculpaţi, dintre care 36 în stare de arest preventiv.
* 2019 – Semestrul I
a) Trafic de persoane – 18 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată un număr de 38 inculpaţi, dintre care 13 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 73 victime.
b) Trafic de minori – 34 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată un număr de 67 inculpaţi, dintre care 23 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 65 victime.
c) Pornografie infantilă – 64 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată un număr de 96 inculpaţi, dintre care 13 în stare de arest preventiv.
DIICOT mai spune că, în prezent, există la nivel naţional în lucru un număr de 964 dosare având ca obiect infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, respectiv un număr de 667 dosare având ca obiect infracţiunea de pornografie infantilă.
Referitor la cadrul normativ în vigoare, DIICOT precizează că, în cadrul Grupului de lucru constituit din iniţiativa ministrului Justiţiei pentru analiza legislaţiei penale şi procesual penale în cazul infracţiunilor grave şi foarte grave contra persoanei, în special în situaţiile în care este afectată valoarea socială supremă apărată de legea penală, respectiv, viaţa, integritatea corporală sau libertatea, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a formulat mai multe propuneri de modificare a legislaţiei, dintre care menţionează pe cele în materia infracţiunilor flagrante şi a derogărilor ce ar trebui prevăzute de lege, astfel precum statuează norma de trimitere prevăzută de art. 27 alin. 2 prin Constituţia României.
DICOT mai arată că regulile de comunicare publică aplicabile Parchetelor sunt cele conţinute în Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media şi Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi, ca atare, limitele comunicării sunt cele permise de actele normative menţionate, precum şi de dispoziţiile art. 6 din CEDO privind garantarea dreptului la un proces echitabil, respectiv de dispoziţiile art. 8, 10 Cod de procedură penală privind caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal, precum şi dreptul la apărare.
„Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism invită formatorii de opinie, precum şi persoanele implicate în procedurile aflate în derulare în cauza penală cunoscută în spaţiul public sub denumirea de dosarul ‘Caracal’, la o comunicare publică echilibrată, conformă adevărului şi desfăşurată într-o manieră care să nu pericliteze bunul mers al anchetei penale şi care să nu aducă atingere independenţei şi reputaţiei magistraţilor procurori”, mai spune DIICOT.