Regele Mihai a ajuns marţi dimineaţă în Parlament, unde a rostit un discurs, primul în faţa forului legislativ după mai bine de 60 de ani. De la eveniment au lipsit, deşi au fost invitaţi, preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, patriarhul BOR.
Şedinţa dedicată aniversării a 90 de ani de către Regele Mihai a început marţi cu intonarea imnului naţional, preşedintele Senatului deschizând reuniunea urându-i „La mulţi ani”.
„Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat naţiunii române. Am primit cu bucurie şi speranţă invitaţia reprezentanţilor poporului. Prima noastră datorie este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţă în toate războaiele pe care ar trebui să le ducem şi în decembrie 1989 care au înlăturat dictatura comunistă”, a spus Regele Mihai.
„Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul. Oamenii călătoresc şi încearcă să îşi consolideze familia şi viaţa spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Drumul nostru ireversibil către UE şi NATo nu ar fi fost posibil fără acţiunea penru libertate şi democraţie a legislativului românesc din 1989. Politica poate aduce prejudicii cetăţeanului dacă este aplicată în dispreţul legii. Multe domenii din viaţa românească gospodărite competent şi liber au reuţit să meargă mai departe în ciuda crizei economice”, a mai spus Majestatea Sa.
„Sunt mâhnit că după două decenii de revenire a democraţiei oamenii bătrâni şi bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Agricultura nu este un domeniu al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temeli a facultăţii. Alături de familia noastră, vom susţine interesele fundamentale ale României: continuitate şi tradiţiile ţării noastre”, a precizat fostul suveran.
„Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi şi de etică. Simţul datoriei, iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă ş fără memorie. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre”, a declarat Majestatea Sa Regele Mihai.
„Să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Trebuie să continuăm efortul de a deveni demni şi respectaţi. Am servit naţiunea română de-a lungul unor multor decenii şi am trecut prin evenimente fericite şi nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege, pot spune fără ezitare că cele mai importante lucruri de dobândit în viaţă sunt identitatea şi demnitatea. Iar elita românească are o mare răspundere în acest sens. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii. România şi toate ţările europene au nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi„, a mai spus Regele Mihai.
Regele Mihai a sosit, marţi dimineaţă, la Parlament, însoţit de membri ai familiei regale, fiind întâmpinat de preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi de Garda de Onoare. Regele Mihai şi familia regală au plecat de la Palatul Elisabeta în jurul orei 09.00. Coloana oficială a trecut pe Calea Victoriei, prin faţa Palatului Regal.
Regina Ana nu a participat la eveniment.
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată aniversării Regelui Mihai a început după ora 10.00. Potrivit Principesei Margareta, Regele Mihai a aşteptat mult timp acest moment.
După ce fostul suveran şi-a rostit discursul în faţa parlamentarilor, a avut loc o ceremonie de dezvelire a unui bust al lui Carol I, donat de Regele Mihai, acesta urmând să fie amplasat pe holul principal al Palatului Parlamentului, între busturile lui Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu.
De asemenea, Regele Mihai a primi din partea Camerei Deputaţilor un tablou cu Palatul Parlamentului, va semna în cartea de onoare a Camerei şi îi va fi conferit Colanul Camerei Deputaţilor.
Discursul Regelui Mihai în Parlament este o secvenţă din ceremoniile organizate cu ocazia împlinirii de către acesta a vârstei de 90 de ani. Evenimentele programate de Casa Regală pentru „Jubileul 90” al Majestăţii Sale Regele Mihai cuprind dineuri oficiale la care sunt invitate personalităţi autohtone şi membri ai Caselor Regale din Europa şi Asia, precum şi evenimente culturale.
Preşedintele Băsescu, premierul Emil Boc şi preşedintele Camerei Deputaţilor au lipsit de la discursul Regelui Mihai I
La şedinţă au fost invitaţi să participe preşedintele României, foşti şefi de stat, consilieri prezidenţiali, Guvernul, guvernatorul Băncii Naţionale a României, primarul Capitalei, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscopul Bisericii Romano-Catolice, directorii SRI, SIE, SPP, STS, Avocatul Poporului, preşedinţii Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ, Curţii de Conturi, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, ai Consiliului Superior al Magistraturii, Academiei Române, Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Asociaţiei Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”, membri ai corpului diplomatic.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că nu va participa la eveniment, pentru că nu are motiv. De altfel, şeful statului are programată pentru marţi, de la 9.15, participarea la ceremonia militară organizată cu prilejul Zilei Armatei României, la Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie, iar la ora 10.00, ora la care a început discursul fostului suveran, Traian Băsescu a pleca spre Bruxelles pentru o întâlnire cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso.
Nici preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, nu a fost prezentă, marţi, la discursul din Parlament al Regelui Mihai, fiind plecată în Georgia, iar şedinţa a fost prezidată de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.
Nici premierul Emil Boc nu va fi prezent în plenul Camerelor reunite, programul de marţi incluzând participarea la ceremonii ocazionate de Ziua Armatei la Carei, precum şi la extinderea unei investiţii, tot la Carei.
Şi Patriarhul Daniel a absentat de la Parlament, invocând sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, şi şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care impun participarea sa. Prin urmare, şeful BOR a fost înlocuit de episcop-vicarul patriarhal Ciprian Câmpineanul, reprezentantul oficial al Patriarhiei Române în relaţia cu Parlamentul.