Avertismentul dur al FMI pentru România: Trebuie să mute cheltuielile dinspre salarii şi pensii spre investiţii

Potrivit FMI, creşterea economică din România a fost puternică în 2018, reflectând o politică fiscală prociclică şi creşteri rapide de salarii. Rata şomajului a atins niveluri minime record, iar sectorul financiar este stabil. Deficitul fiscal şi de cont curent s-au lărgit în ultimii ani, la 2,8% şi 4,5% din produsul intern brut, în 2018. Deşi ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR) a fost atinsă în 2018, inflaţia se intensifică, depăşind ţinta încă din februarie 2019. Agenda de reforme structurale rămâne blocată, iar creşterea investiţiilor a încetinit activitatea economică mai largă, subliniază FMI, potrivit adevarul.ro.

Instituţia precizează că creşterea în 2019 se va menţine peste potenţial, la 4%, condusă de stimulente fiscale continue şi o creştere puternică a salariilor şi va fi însoţită de lărgirea în continuare a deficitelor de cont curent şi fiscal. Este de aşteptat ca inflaţia în 2019 să rămână peste ţinta BNR. Se estimează că creşterea va fi moderată, de 3% pe termen mediu, deoarece efectele tranzitorii ale stimulilor fiscali se estompează. Lipsa de progrese în ceea ce priveşte reformele structurale şi investiţiile reduse vor restricţiona creşterea potenţială pe termen mediu.

Întrucât dezechilibrele macroeconomice devin din ce în ce mai evidente, erodând tampoanele şi subminând capacitatea României de a rezista la şocuri adverse, există riscul ca convergenţa veniturilor cu UE să sufere un regres, mai subliniază FMI.

Potrivit instituţiei, riscul intern cheie este o creştere a vulnerabilităţii cauzate de şocurile politice, inclusiv stimulente fiscale suplimentare sau regres al reformelor structurale. Pe plan extern, riscul cheie provine dintr-o încetinire externă mai accentuată decât era de aşteptat, ceea ce ar lărgi deficitul de cont curent, mărind presiunile privind finanţarea. Deşi datoria publică moderată şi rezervele din România pot oferi o amortizare temporară, aceste tampoane se pot dovedi insuficiente în cadrul unui eveniment advers.

Alte articole

Ilie Bolojan, avertisment pentru toţi românii după zvonurile privind un nou acord cu FMI. Singura situaţie prin care se pot evita creşteri de taxe şi impozite

Marcel Ciolacu, anunţuri pentru toţi românii după întâlnirea cu FMI. Urmează reduceri de cheltuieli şi disponibilizăti din aparatul bugetar

VEZI AICI RAPORTUL COMPLET

Directorii executivi ai FMI au salutat creşterea economică puternică şi şomajul scăzut din România, dar au ridicat îngrijorări cu privire la lărgirea deficitelor de cont curent şi fiscal şi a intensificării inflaţiei, precum şi faţă de întârzierea reformelor structurale şi a investiţiilor.

Pentru a rezolva dezechilibrele din ce în ce mai mari, directorii FMI au solicitat trecerea de la politica fiscală prociclică la cea anticiclică, completată de o poziţie mai strictă a politicii monetare şi o mai mare flexibilitate a cursului de schimb. Aceştia susţin în continuare consolidarea previzibilităţii politicilor şi reînnoirea iniţiativelor de reformă structurală pentru a susţine convergenţa la nivelul veniturilor medii ale UE.

FMI solicită o consolidare fiscală durabilă care să ajute la reducerea deficitelor gemene şi să reducă povara pentru politica monetară. Instituţia încurajează reformele fiscale susţinute pentru a realiza consolidarea pe termen mediu şi pentru a îmbunătăţi componenţa bugetară.

FMI susţine îndeplinirea obiectivului bugetar din acest an cu măsuri de calitate, inclusiv mutarea cheltuielilor dinspre cheltuielile rigide – cum ar fi salariile şi pensiile – spre investiţii, inversând tendinţa de scădere a investiţiilor publice din ultimii ani.

Oficialii au avertizat că noua lege a pensiilor ar putea submina sustenabilitatea fiscală şi ar trebui să fie supusă unei revizuiri cuprinzătoare, echilibrând nevoile sociale, de echitate şi de investiţii, în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil.

De asemenea, directorii FMI au încurajat modernizarea administrării veniturilor prin modernizarea sistemelor informatice şi îmbunătăţirea gestionării riscurilor de conformitate şi îmbunătăţirea eficienţei şi transparenţei cheltuielilor prin analize mai puternice ale cheltuielilor şi procesul de achiziţii.

FMI subliniază nevoia de a energiza agenda reformei structurale pentru a îmbunătăţi perspectivele de creştere pe termen mediu ale României. Instituţia menţionează că investiţiile publice ar trebui sporite prin concentrarea pe infrastructura publică şi realizarea unei absorbţii mai eficiente a fondurilor UE.

Directorii FMI au solicitat de asemenea progrese privind reforma întreprinderilor de stat pentru îmbunătăţirea calităţii bunurilor şi serviciilor publice. Ei au recomandat moderarea creşterilor salariului minim şi corelarea modificărilor cu un set de criterii obiective care reflectă productivitatea. Directorii au subliniat în continuare că lupta României împotriva corupţiei ar trebui reînnoită.

O misiune a FMI a vizitat România în perioada 27 mai – 7 iunie 2019, pentru a realiza evaluarea anuală a economiei româneşti, cunoscută sub denumirea Consultare pe Articolul IV.