După încă un summit la Bruxelles, la sfârşitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană nu pare să se apropie măcar de spargerea unui cerc vicios în care măsurile de austeritate frânează dezvoltarea şi amplifică deficitele bugetare, care, la rândul lor, provoacă necesitatea unor noi reduceri ale cheltuielilor.
Simon Tilford, economist-şef al Centrului pentru Reforme Europene din Londra, nu se aşteaptă la o modificare substanţială a actualelor strategii, respectiv politici bugetare care duc la contracţie economică şi politici monetare relativ restrictive, având în vedere amploarea crizei datoriilor.
„Nu vom vedea o reformă semnificativă a politicii macroeconomice din zona euro. Nici măcar nu se află în discuţie. Acesta este cel mai mare obstacol în calea reluării creşterii economice”, a spus Tilford.
Întrebarea este cât timp vor mai accepta alegătorii, şi nu doar cei din Grecia, promisiunile de viitor ale politicienilor.
„Este nevoie, desigur, de consolidare fiscală, dar fără creştere oamenii nu vor avea încredere în viitorul lor şi al economiilor din Europa”, a declarat Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.
Liderii europeni au aprobat un set de măsuri, cum ar fi promisiunea unei pieţe digitale unice şi reducerea birocraţiei pentru firmele mici.
Majorarea cu 10% a fondurilor structurale ale UE va furniza suplimentar 2,6 miliarde de dolari pentru investiţii în ţări precum Grecia, Portugalia şi Irlanda, care aplică măsurile de austeritate convenite cu Comisia Europeană şi FMI în vederea reducerii datoriilor şi deficitelor.
Speranţa liderilor europeni, pe termen scurt, este ca un plan cuprinzător de oprire a crizei datoriilor din zona euro, care urmează să fie prezentat miercuri, va calma pieţele, va reduce costurile de finanţare şi va îmbunătăţi încrederea populaţiei şi companiilor.
„Fără creştere economică, Europa riscă să se confrunte permanent cu sustenabilitatea datoriilor şi este expusă la stagnare. Fără creştere, sustenabilitatea modelului social european va fi pusă mai mult sub semnul întrebării”, potrivit unui studiu realizat de Zsolt Darvas şi Jean Pisani-Ferry, analişti la institutul de cercetări Bruegel din Bruxelles.
Ei consideră că Europa are nevoie de măsuri pro-creştere, care să susţină reformele structurale, în special în sectorul productiv şi piaţa muncii.
Lecţia pentru Europa este că nu va avea loc o accelerare a creşterii economice dacă nu sunt ţinute sub control datoriile şi deficitele. Totuşi, eliminarea dezechilibrelor nu va aduce o creştere puternică, dacă guvernele nu vor lua măsuri pentru eliminarea piedicilor structurale, care necesită timp şi răbdare, dar pot aduce beneficii substanţiale, a conchis Reuters.