Camelia Gavrilă a ţinut să precizeze că va continua cu ceea ce s-a început deja și nu va propune o reformă radicală acum, aceasta rămânând probabil să fie implementată din 2020 încolo.
„E o nominalizare, e o procedură, știți foarte bine ipotezele, e onorant profesional pentru mine și pentru școala ieșeană. E un moment de final de mandat și de context politic destul de complex, încât chestiunile care se pot rezolva acum țin mai degrabă de predictibilitatea și consistența sistemului și calitatea educației și, în același timp, de a contura câteva aspecte care trebuie corectate cu certitudine. Vorbim de arhitectura curriculară, de planuri de învățământ pentru liceu, vorbim de continuarea demersurilor pentru manualele pentru clasa a VIII-a și mai departe. Și, mai ales, vorbim și de perspectiva profesorilor. Eu, înainte de ziduri și infrastructură, așez oamenii, așez conținuturile. M-aș gândi la ideea de a contura acel masterat didactic și mentoratul în contrapartidă, deci o pregătire mai temeinică din perspectiva pedagogică a profesorilor, o opțiune a lor pentru zona educațională și mai departe o ucenicie așa cum se purta totdeauna și în antichitate, între maestru și discipol, a învăța meserie poate un an în care să prinzi arta predării. Sunt câteva gânduri de început”, a declarat Gavrilă.
Ministrul propus la Educaţie a vorbit şi despre examenul de Bacalaureat 2020.
„Chestiunea Bacalaureatului trebuie corelată obligatoriu cu Legea Educației, însă nu cred că se va face în acest an și jumătate. O legislație solidă și coerentă pe educație o faci la început de mandat electoral, când lucrurile sunt așezate, când și colaborările transpartinice, mai ales pe educație, sunt foarte importante. Dar, aș spune că e destul de precipitat să stabilim subiecte de tip grilă până nu ai pilotat și nu ai discutat și cu partenerii sociali, până nu ai avut un an de aprofundare a acestora. Nu se va schimba Bacalaureatul la anul. Cred că putem experimenta sistemul de evaluare de genul acesta cu cei de clasa a XI-a , dacă vrem să introducem treptat”, a explicat Gavrilă.
În opinia sa, un sistem cu teste grilă nu ar fi potrivit la Evaluarea Națională.
„Cred că la Evaluarea Națioală, la Matematică, o parte din subiect ar putea să fie așa și mă gândesc că niște competențe de calcul obișnuit pot fi evaluate în felul acesta, dar raționamentul, logica, argumentația unui copil le vezi în modul în care detaliază rezolvarea unei probleme. La grilă e da sau nu, pe când la o problemă, dacă rezolvă o parte din cerințe, poate primi segmente din punctaj, deci sunt fațete și la sistemul acesta de evaluare prin grile”, a completat Camelia Gavrilă.