Laura Codruța Kovesi va avea un mandat de șapte ani.
„Parlamentul European tocmai a confirmat-o oficial pe Laura-Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european. Decizia a fost luată în Conferința președinților grupurilor politice din Parlament. A fost ultima ștampilă de care doamna Kovesi a avut nevoie și a obținut-o.
Începând de astăzi, noul procuror-șef european se poate apuca de treabă. Are un an la dispoziție să pună la punct noul Parchet European care trebuie să fie funcțional până la finalul anului viitor”, a anunțat și europarlamentarul român Siegfried Mureșan pe Facebook.
Consiliul Uniunii Europene a confirmat luni numirea procurorului român Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european, iar această numire trebuie să fie confirmată acum şi de Parlamentul European, indică un comunicat de presă al Consiliului UE.
Procurorul-şef european organizează activitatea Parchetului European (EPPO), conduce activităţile acestuia şi adoptă decizii în conformitate cu regulamentele de organizare proprii, se arată în Regulamentul (UE) 2017/1939, consultat de Agerpres.
În activitatea sa, procurorul-şef european este asistat de doi procurori-şefi europeni adjuncţi care îl înlocuiesc pe procurorul-şef atunci când acesta este absent sau nu poate îndeplini atribuţiile.
Procurorul-şef european reprezintă EPPO faţă de instituţiile Uniunii şi ale statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi faţă de părţile terţe. Procurorul-şef european poate să îşi delege atribuţiile în materie de reprezentare unuia dintre procurorii-şefi europeni adjuncţi sau unui procuror european.
De asemenea, procurorul-şef european prezidează Colegiul Parchetului – organ de strategie al EPPO -, precum şi şedinţele camerelor permanente, organisme care iau decizii privind cazurile individuale instrumentate la nivelul UE. Procurorul-şef are un vot decisiv în luarea deciziilor în aceste două organisme ale EPPO.
Parchetul European
Parchetul European este o structură a UE înfiinţată în aprilie 2017, în baza procedurii de cooperare consolidată, la care participă doar statele membre care doresc. În prezent, sunt 22 de state membre participante, între care şi România, potrivit site-ului www.consilium.europa.eu.
Rolul acestei structuri este de a colabora mai strâns în investigarea şi urmărirea penală pentru infracţiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupţia, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.
Parchetul European va efectua investigaţii transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane de euro.