Consumul de droguri, tot mai răspândit printre adolescenţi. Medic: Se poartă prozelitismul

Potrivit managerului Centrului de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţelor pentru Tineri „Sf. Stelian” din Capitală, vârsta celor care practică policonsumul a coborât spre 14 ani.

„În centrul nostru sunt internaţi, anual, peste 1.200 de bolnavi, în primele opt luni ale lui 2012 fiind 995 de cazuri. Din 2011, cazurile au devenit tot mai grave, pentru că a apărut policonsumul. Dacă, prin 2008-2009, numărul consumatorilor de heroină a fost foarte mare şi, practic, veneau numai cei care care consumau acest produs, în ultimii ani vin cei cu policonsum, adică droguri şi etnobotanice. Ca urmare a acestor combinaţii, au apărut şi manifestările psihice foarte grave. Aceste substanţe dau nişte manifestări psihice asemănătoare schizofreniei, agitaţie psihomotorie, autoagresivitate şi agresivitate crescută faţă de cei din jur, halucinaţii auditive şi vizuale cu stări de paranoia, anxietate foarte mare”, a declarat dr. Cristina Hudiţă.

Potrivit medicului, o particularitate a consumului în 2012 o constituie preferinţa tinerilor pentru marijuana.

„În 2012, pe lângă etnobotanice, heroină şi alcool, s-a adăugat, în cantitate mare, marijuana. Acest drog nu produce manifestări agresive, dar vulnerabilitatea este diferită. Majoritatea consumatorilor provin din familii dezmembrate. Sunt tineri, din ce în ce mai tineri. Sunt adolescenţi, au 14, 15, 16 ani. Este o mare provocare pentru sistemul de asistenţă medicală, mai ales în Bucureşti. Se poartă prozelitismul. Din păcate, pe lângă droguri, au acces liber la Tusin, Diazepam, Codeină, Barbiturice. La început, le iau din teribilism. Sunt lipsiţi de maturitate şi nesupravegheaţi de familie. Părinţii află ultimii că ai lor copii sunt consumatori de droguri”, a mai spus medicul.

Alte articole

Natalia Mateuț, audiată la DIICOT într-un dosar de trafic de droguri. Primele declarații: „A avut, pur și simplu, ghinion”

Carmen Brumă trage un semnal de alarmă în privința drogurilor: „Asta este una dintre marile mele temeri”

Etnobotanicele reprezintă, de asemenea, potrivit specialiştilor, o problemă foarte gravă, pentru că testele uzuale nu demonstrează consumul. „Sunt droguri de sinteză, care nu pot fi detectate la testele de rutină din urină. Tânărul neagă consumul, însă îl trădează comportamentul. Putem spune că pacienţii s-au schimbat prin apariţia, în 2009, a consumatorilor de aşa-numite substanţe etnobotanice. Tulburările psihiatrice cu care se internează au devenit tot mai grave. Din 2010, practic, tulburările asemănătoare schizofreniei au devenit o mare probelemă”, explică dr. Hudiţă.

În aceste condiţii, spune managerul Centrului „Sf Stelian”, în 2011, a apărut necesitatea creării „comisiilor nevoluntare”, întrucât au început să vină pacienţi aduşi de ambulanţe chemate prin 112, respectiv urgenţe psihiatrice. „Important pentru acest spital a fost că, în 2010, a fost a preluat de Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti. A fost un mare ajutor pentru noi, pentru că am dat drumul la aceste internări nevoluntare, care sunt o provocare pentru asistenţa medicală psihiatrică. Am fost ajutată să creez acest compartiment de primiri urgenţe”, a explicat managerul.

Directorul centrului a mai spus că pacienţii care vin au, pe lângă afecţiunile psihiatrice, o serie de probleme somatice asociate consumului de droguri, tulburări cardiovasculare, tulburări infecţioase şi boli de acelaşi fel. „Există o recrudescenţă a HIV şi, de aceea, a fost nevoie să creăm ambulatoriul integrat, care cuprinde cabinet de cardiologie, de infecţioase, de neurologie, de psihiatrie”, a adăugat Hudiţă.

Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţelor pentru Tineri „Sf. Stelian” a fost deschis în 2003, pe stuctura fostului spital pentru studenţi, ca urmare a faptului că numărul consumatorilor de droguri a devenit o problemă în Bucureşti, a mai spus managerul centrului.

În 2003, au fost create 15 paturi pentru detoxifiere, monitorizate de atunci, 30 de paturi pentru psihiatrie şi un ambulatoriu cu zece locuri, pentru menţinerea pacienţilor pe metadonă.

Ulterior, numărul paturilor a rămas acelaşi, însă ambulatoriul s-a dezvoltat, având acum 250 de locuri, în care se desfăşoară o activitate complexă de administrare a tratamentului de menţinere pe metadonă sau suboxonă şi un proces de ergoterapie.