Raportul MCV România. CE a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi DOCUMENT

UPDATE „Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV”, se arată în comunicatul executivului comunitar referitor la raport.

Evoluţia situaţiei privind reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în România în primele luni din 2019 a fost motiv de îngrijorări serioase, iar drept rezultat Comisia Europeană (CE) a fost nevoită să informeze autorităţile române, în mai 2019, că dacă nu sunt făcute îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt făcuţi alţi paşi negativi atunci executivul comunitar va adopta măsuri în conformitate cu cadrul privind statul de drept, în plus faţă de parametrii Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), se arată în raportul MCV adoptat marţi de Colegiul Comisarilor.

Comisia a salutat faptul că în luna iunie guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reseta abordarea şi ia notă că s-au depus eforturi pentru a participa la noi consultări şi dialog cu sistemul judiciar. Comisia aşteaptă cu nerăbdare transpunerea acestui angajament în legislaţie şi în alte măsuri concrete. Progresele vor presupune măsuri concrete – atât legislative, cât şi administrative – pentru a trata recomandările rezumate în acest raport.

„Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru”, mai arată comunicatul Comisiei Europene.

În raportul din noiembrie 2018, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că evoluţiile din România puseseră sub semnul întrebării ireversibilitatea progreselor. Drept rezultat, cele 12 recomandări incluse în raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost suficiente pentru ridicarea MCV şi au fost necesare opt recomandări suplimentare.

Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au susţinut acest punct de vedere, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie care solicita cooperare şi evoca riscurile pentru statul de drept. Concluziile Consiliului din decembrie 2018 au cerut în mod specific României să pună în practică recomandările suplimentare.

Care sunt obiectivele de referință din cadrul MCV pentru România?

Obiectivul de referință nr. 1: garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Prezentarea evoluțiilor și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală.
Obiectivul de referință nr. 2: înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale, competentă să adopte decizii obligatorii pe baza cărora să se aplice sancțiuni disuasive.
Obiectivul de referință nr. 3: consolidarea progreselor realizate, concomitent cu realizarea în continuare a unor anchete profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.
Obiectivul de referință nr. 4: adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.

Raportul de astăzi prezintă o serie de recomandări suplimentare menite să readucă procesul de reformă pe traiectoria corectă. În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada angajamentului ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, care sunt pietre de temelie indispensabile, și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul de regres.

Pentru remedierea situației, se recomandă următoarele măsuri:

1. Legile justiției

Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
- Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei.

2. Numiri/revocări în cadrul sistemului judiciar

Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt.
Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție.
Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare.
Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
Redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținându-se seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția.

Etapele următoare: Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare a acesteia înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a repune procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a asigura revenirea la o traiectorie care să permită încheierea MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017.

______

Draftul raportului, care evaluează progresele României şi Bulgariei în privinţa statului de drept, va fi discutat şi aprobat în Colegiul Comisarilor, la Strasbourg, înainte de a deveni public.

Dacă MCV va fi ridicat, se va afla după şedinţa de marţi a Colegiului comisarilor, însă surse din cadrul CE afirmă că există totuşi opoziţie faţă de această idee. Comisia poate totuşi decide suspendarea MCV şi includerea României şi Bulgariei într-un mecanism comun de monitorizare a situaţiei statului de drept în toate statele membre UE, conform novinite.com, preluat de News.ro.

Premierul Viorica Dăncilă se arată optimistă în legătură cu raportul privind România.

„Mă aştept ca, din punct de vedere al evaluării actului de guvernare, raportul MCV să fie pozitiv. Eu spun ceea ce vreau să fie acum. Din punct de vedere al Guvernului României, din punct de vedere al meu ca premier, eu consider că nu am greşit cu nimic din punct de vedere juridic şi sper ca raportul MCV să reflecte acest lucru”, a declarat, luni, Viorica Dăncilă.

La rândul său, europarlamentarul PLUS Dragoş Tudorache avertizează că ”Bulgaria scapă de MCV. România, nu”.

”Acesta e rezultatul concret al guvernării PSD. O ţară distrusă din toate punctele de vedere. De la economie la justiţie. Încă din 1990 ne-au arătat cine sunt şi ce vor: hoţie şi cumetrie. În 2016, negociam cu Comisia Europeană, punct cu punct, criteriu cu criteriu, ridicarea MCV. Din ianuarie 2017, mafia PSD-ALDE a distrus tot progresul făcut, toată încrederea câştigată în dialogul cu partenerii europeni. OUG13, atacul obsesiv şi sistematic la adresa justiţiei, încercarea de decredibilizare a DNA, impunitatea faţă de avertismentele europene, toate acestea au adus România în situaţia de a fi azi ultima ţară din Europa sub MCV. Da, Bulgaria a fost scoasă de sub incidenţa MCV, în situaţia în care în 2016 urma să fie decuplată de România şi lăsată exact acolo unde ne găsim noi astăzi”, a scris Tudorache pe Facebook.

În opinia sa, vechea clasă politică este singura responsabilă şi trebuie să plătească politic pentru această nedreptate faţă de întreaga ţară.

Ultimul raport MCV a fost prezentat în noiembrie 2018, când prim-vicepreşedintele CE Frans Timermans a făcut referire la posibilitatea ridicării MCV pentru Bulgaria în mandatul actualei Comisii, fără a menţiona însă şi România.

„Trei din cele şase benchmarks pentru Bulgaria sunt îndeplinite. Bulgaria îşi menţine pasul reformelor. Suntem încrezători că MCV pentru Bulgaria poate fi încheiat până la sfârşitul mandatului actualei Comisii Europene. Nu e vorba de un deadline. E ceva ce noi ne propunem, ce poate fi realizat dacă Bulgaria menţine pasul”, a declarat atunci Timmermans.

În ceea ce priveşte România, Timmermans a remarcat, prezentând raportul MCV, că, în ultimele luni, în România s-a înregistrat un regres regretabil legat de amendarea legilor justiţiei, independenţa magistraţilor şi combaterea corupţiei. „Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani”, a spus el, fără a face nicio referire la eventuala ridicare a MCV.

Urmarește RomaniaTV.net și pe