DNA susţine că din raport reiese faptul că procurorii şi-au desfăşurat activitatea în împrejurări dificile şi că au existat atacuri împotriva activităţii lor.
„Raportul remarcă faptul că, de la ultima evaluare ce a avut loc în noiembrie 2018, în pofida faptului că Direcţia Naţională Anticorupţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au continuat să investigheze şi să sancţioneze faptele de corupţie la nivel înalt, demonstrând profesionalism în împrejurări foarte dificile, atacurile împotriva activităţii lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil şi posibilitatea punerii la îndoială a autorităţii deciziilor definitive ridică probleme asupra sustenabilităţii rezultatelor în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Raportul remarcă însă semne că presiunea continuă la care au fost supuse instituţiile cheie în combaterea corupţiei, între care D.N.A., a avut un impact negativ”, a transmis, marţi, DNA, printr-un comunicat.
„Un exemplu se referă la modificările aduse legilor justiţiei ce au inclus schimbări majore cu privire la cerinţele de vechime, cu impact asupra capacităţii D.N.A. de a funcţiona. Documentul apreciază conducerea D.N.A. pentru faptul că a reuşit cu succes să menţină activitatea instituţiei, dar observă că natura provizorie a numirilor interimare la vârful instituţiilor judiciare dă o notă de incertitudine şi vulnerabilitate. Referitor la cele sus menţionate, D.N.A. îşi menţine angajamentul ferm în continuarea activităţii de combatere a corupţiei la nivel înalt, cu imparţialitate şi profesionalism”, a mai precizat DNA.
DNA este de părere că rolul său „nu poate să fie desfăşurat decât într-un context în care cadrul legislativ şi de construcţie instituţională garantează independenţa instituţiilor judiciare şi eficienţa combaterii corupţiei la nivel înalt”.
Comisia Europeană menţine MCV pentru România. În raport, Comisia constată o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie „o sursă de preocupare majoră”.