CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2019: În Brumar începem să ne gândim la iarnă. Luna noiembrie sau Brumar, după cum e știută în folclor, deschide șirul lung de tradiții care preced venirea iernii. În Brumar, e bine să respecți obiceiurile din străbuni.
I se mai spune Promorar sau Brumar, deoarece acum începe bruma sau promoroaca să se instaleze și să dea semne că iarna e aproape. Luna noiembrie e dedicată pomenirii celor trecuți în neființă, postului, rugăciunii, dar și ultimelor pregătiri înaintea sezonului geros.
A doua zi de Brumar este dedicată pomenirii tuturor credincioșilor răposați în tradiția catolică, obicei preluat de creștinii transilvăneni sub numele de Iluminația sau Luminația. Cimitirele sunt curățate și îmbracă „straie’ de sărbătoare, adică jerbe, flori, crenguţe de brad, în amintirea celor plecaţi pentru totdeauna. Se ţin slujbe de pomenire, se fac praznice şi se împart pomeni pentru sufletele adormite. Cimitirele se luminează, mai ceva ca în noaptea Învierii, de la flăcările candelelor şi lumânărilor aprinse în dreptul fiecărui mormânt, chiar şi la cele părăginite, uitate sau ignorate de urmaşi. Pe 2 noiembrie, se celebrează și în tradiția ortodoxă Moșii de toamnă.
Ortodocși și greco-catolici laolaltă îi celebrează, pe 8 noiembrie, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, căpeteniile cetelor de îngeri. Ei au grijă de binele familiilor creștine și îi ajută pe cei ce nu pot avea copii. Pe 11 noiembrie, mii de pelerini își îndreaptă pașii către bisericile în care sălășluiesc moaștele sfinte, căci rugile nu rămân fără răspuns la Sfântul Mare Mucenic Mina. Pe 15 ale lunii începe Postul Crăciunului, zi în care este pomenit și Sfântul Apostol Filip. Ține această sărbătoare și dacă vrei să fii plăcută, sănătoasă, să capeți darul de a vorbi frumos și ca să nu suferi de friguri. Pe 21, este prăznuită Intrarea Maicii Domnului în Biserică, adică Ovidenia. Urmează pomenirea Sfintei Ecaterina, pe 25, și marea sărbătoare a Sfântului Andrei, care încheie luna lui Brumar cu previziuni legate de ursită, pentru cei singuri.
SUPERSTIŢII NOIEMBRIE 2019: Noiembrie este numit în popor Brumar, deoarece este vremea brumei şi promoroacei, sau este numit Vinar adică luna vinurilor, căci în Noiembrie este vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În calendarele populare de pe vremuri erau multe sfaturi şi poveţe legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi pentru practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece. Luna începe cu ziua întâia, a doctorilor fără de arginţi Cosma şi Damian (detalii aici); un timp ritual când sfinţii sunt invocaţi în descântece de lingoare (febră tifoidă) şi de răul copiilor (epilepsie), deoarece sfinţii tămăduiesc toate bolile.
La 8 Noiembrie este Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (detalii aici), o zi importantă a calendarului ortodox, dar şi a calendarului popular în care ziua este sărbătorită timp de trei zile, numite Capul Arhanghelului, Mijlocul şi Coadă. Ziua de 8 Noiembrie este însoţită de numeroase superstiţii (detalii aici). Se obişnuieşte acum să se facă ofrande alimentare, precum şi aprinderea de lumânări pentru vii şi morţi.
Se spune că cine va lucra în una din aceste trei zile se va canoni mult până să-i iasă sufletul la moarte. Colacii şi alimentele împărţite acum sunt numite Moşii de Arhangheli. Zilele de 9 şi 10 Noiembrie sunt numite Filipii de Toamnă şi se ţin şi pentru a fi feriţi de lupi. Magia populară spune că de Filipi nu este bine a descânta, decât de purici.
La 11 Noiembrie este Sfânta Mina şi Ziua Tâlharilor, serbata atât de tâlhari cât şi de cei păgubiţi de aceştia. Acum se desfăşoară mai multe practici cu caracter magic, fiind vorba în principal de magia întoarcerilor, a faptelor hoţilor, a lucrurilor furate, dar şi de magia dragostei pentru întoarcerea inimilor ursiţilor. În această zi, femeile duc la biserică lumânări, pe care le lipsesc de sfeşnice cu capătul care de obicei se aprinde în jos, ca să se întoarcă răul spre casă voitorilor de rău, întocmai cum au întors lumânarea; fetele mari duc şi ele astfel de lumânări, pe care le întorc şi astfel le aprind, ca să se întoarcă spre ele inimile celor doriţi.
Lasatu’ Secului pentru Postul Naşterii Domnului are loc pe 13 Noiembrie. Ca şi la Lasatu’ Secului pentru Postul Mare, şi acum se fac petreceri; dar acum se „strigă” tinerii rămaşi necăsătoriţi şi se fac două focuri la câte un cap de sat, apoi băieţandrii şi flăcăii coborau cu şomoioage de foc spre casă, unde fetele şi femeile încep şezătorile, torcând pentru pânza cămeşilor. Superstiţia spune că trebuie să se mănânce toată ciorba, căci altfel te prinde ploaia, pe tine, gospodăria şi fanul strâns în polog. Există superstiţia că dacă se lipeşte gura sobei în această zi, va fi legată şi gura lupului. Gospodinele n-au voie să coase, mai ales cu aţa roşie, să împungă în piele sau să ia acul sau orice lucru ascuţit în mână, să nu macine, să nu dărăcească lana, să nu dea nimic cu împrumut, mai ales sărături şi foc, altfel vine lupul şi-i mănâncă vitele şi dacă n-are ce mânca îl mănâncă pe om. Pentru a fi feriţi de pagubă, sătenii ţineau atârnată de lemnul coşului o secure timp de trei zile. Dacă de Lasatu’ Secului este vreme „moale”, atunci primăvara vom avea ploi multe.
Vom spune doar că ajunul (20 Noiembrie) acestei sărbători, cea a Intrării în Biserică a Maicii Domnului, se petrece noaptea cu lumina şi cu focuri aprinse. Tot acum încep să „vadă” şi vrăjitoarele, care încep să acumuleze puterea demonică, iar fetele pot să-şi vadă ursitul, prin intermediul unui mare număr de practici magice specifice. În seara de Ovidenii se noroceşte anul ce urmează: dacă sunt stele şi este senin, anul va fi rău; dacă va fi lapoviţă, ninsoare, ger sau promoroacă, anul va fi bun. Se spune că aşa cum va fi vremea de Ovidenii, aşa va fi toată iarna.
Luna se încheie cu ziua de 30 Noiembrie – ziua Sfântului Andrei. În afară de ziua propriu-zisă a Sfântului Andrei, foarte important este şi Ajunul acestei zile. Este momentul în care se dezlănţuie forţele malefice, duşmanii tradiţionali ai ţăranului; intensitatea magică a nopţii este subliniată şi de pogorârea pe pământ a sfinţilor-patroni ai lupilor, care le menesc acestora pentru anul care vine; ajunul Sfântului Andrei este propice desfăşurării de practici magice cu caracter oracular.
Sursa: superstitii.ro