Jean-Claude Juncker, declaraţii controversate: L-am sărutat pe Putin…nu a dăunat Europei

„Nu regret. Sunt cine sunt. Uneori cred că cel mai rău lucru despre închisoare este faptul că nu experimentezi suficient apropierea. Nu-mi pot imagina deloc să nu poţi atinge o altă persoană sau să nu fii atins de alţi oameni. Echipa mea mă avertizează să nu îmbrăţişez o persoană sau alta. Dar am fost sărutat de Erdogan, aşa că l-am sărutat şi eu. L-am sărutat pe Putin şi el pe mine. În oricare dintre cazuri, nu a dăunat Europei”, a declarat Juncker în interviu.

Potrivit Der Spiegel, în noiembrie, Juncker va fi supus unei operaţii de anevrism iar în decembrie se va pensiona.

Întrebat dacă este pregătit pentru viaţa în afara politicii, preşedintele Comisiei Europene a afirmat: „Nu mi-e teamă de o „gaură neagră”. Am 40.000 de cărţi acasă şi alte 16.000 în acest birou şi în alte locuri. Este pentru prima dată când am fost ocupat renunţând la cărţi. E dureros”, făcând referire şi la fotografiile cu lideri ai lumii pe care le are în birou.

Despre Brexit: Am decis să nu mă implic. Privind în urmă, cred că a fost o mare greşeală

Alte articole

Dan Negru, despre diferențele dintre Europa și SUA. Americanii au salarii mai mari și trăiesc mai bine: „Câinele moare de drum lung și noi de grija Americii”

Raport pe Europa Centrală și de Est: Românii și austriecii, cei mai fericiți de viața lor, dar au și destule motive de îngrijorare

Cu privire la Brexit, Juncker a afirmat a afirmat că a fost printre cei dintâi care a fost pe deplin convinşi că David Cameron va pierde.

„Când premierul Cameron mi-a spus cu ocazia summitului G20 din 2014 de la Brisbane că vrea cu adevărat să organizeze un referendum pentru Brexit, i-am spus: „Îl vei pierde”. Am făcut un pariu cu comisarul european britanic de atunci, Jonathan Hill: Primesc de la tine o liră sterlină dacă cei care vor să rămână în UE pierd, iar tu primeşti de la mine un euro dacă vei câştiga. Astăzi am acea liră”.

Şeful Comisiei Europene a motivat neimplicarea cu privire la Brexit prin faptul că premierul Cameron i-a spus clar că nu are nevoie de el.

„Comisia Europeană este mai puţin populară în Marea Britanie decât pe continent. Am decis să nu mă implic. Privind în urmă, cred că a fost o mare greşeală. Au fost spuse multe minciuni, inclusiv de către actualul premier, Boris Johnson, încât ar fi fost nevoie de o voce care să le contracareze”, a mărturisit Juncker.

Despre relaţia cu Donald Trump: E şi el om. Să nu-i acorzi respect, nu duce la acorduri viabile

Reporterii de la Der Spiegel l-au întrebat pe Juncker despre raportul stabilit cu Donald Trump, prin care, deocamdată, este împiedicată o escaladare a unui conflict comercial dintre Washington şi UE. Cum a reuşit acest lucru?

„Unul dintre micile mele trucuri a fost că am folosit doar statisticile Statelor Unite când am vorbit cu preşedintele Trump. Când Trump mi-a spus că nu crede în cifrele mele, eu i-am răspuns: Dar sunt cifrele tale”. „Nu sunt de acord cu multe dintre deciziile lui Trump, dar îl respect. E şi el om. Să nu-i acorzi respect, nu duce la acorduri viabile”.

În ceea ce priveşte şansele Ursulei von der Leyen, care-i va urma în funcţie, Juncker a spus: „Am încercat întotdeauna să promovez cât mai multe femei în poziţii de manager pe cât de mult posibil. Am crescut ponderea femeilor în Comisie de la 30 la 41%. În această privinţă, sunt încântat că din ce în ce mai multe femei apar în politică, fapt care schimbă politica. Dar nu face automan lumea un loc mai bun. Cred că ea (Ursula von der Leyen) are tot ce e nevoie pentru a-şi duce la îndeplinire funcţia. Dar este adevărat că am avut un start mai uşor. Asta s-a datorat prieteniei mele cu social-democraţii; nu în ultimul rând trebuie să le mulţumesc social-democraţilor şi lui Martin Schultz pentru susţinere. În tabăra mea, Partidul Popular European, mulţi au votat împotriva mea – Ungaria, de exemplu. Naţionaliştii de dreapta au spus: Nu te vom vota niciodată. Şi eu am spus: Niciodată nu o să vreau să fiu cineva pe care să-l votaţi”.

Jean Claude Juncker, cu 40 de ani experienţă în politică, a răspuns şi criticilor din mediul online legate de motivul pentru care l-a numit „dictator” pe Viktor Orban şi despre faptul că este continuu sub observaţie.

„În primul rând, pe Orban l-am numit întotdeauna dictator, doar că în acel moment a fost prima dată când am fost prins rostind la microfon. Iar în ceea ce priveşte internetul, este o îmbunătăţire în măsura în care permite oamenilor să se informeze mai bine. Însă vedem că nu duce întotdeauna la pace în societate. Personal, nu mă uit pe reţelele sociale. Dar întrebarea reală pentur ce ar trebui să-mi fac timp? În Europa, este important să fii bine informat despre toate ţările. Nu este suficient să asculţi când un premier spune ceva în Consiliul European. Am nevoie să ştiu de cea el sau ea spun acel lucru. Problema Europei este că nu ştim suficient unul despre celălalt”.