Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere noului Guvern regândirea sistemului de finanţare a sistemului de educaţie şi alocarea, în noul an bugetar, a 6% din PIB pentru acest domeniu. Sindicaliştii spun că păstrarea modului de calculare a costului standard per elev/preşcolar înseamnă adâncirea subfinanţării şi scăderea calităţii actului educaţional. Costul standard per elev/preşcolar este „găselniţa” prin care guvernanţii, de-a lungul anilor, nu au făcut decât să mimeze finanţarea educaţiei, mai spun ei.
FSLI arată, într-un comunicat de presă transmis miercuri, că, potrivit Legii Educaţiei Naţionale, banii de care dispune o unitate de învăţământ pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ rezultă prin multiplicarea costului standar per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi. Valoarea costului standard per elev/preşcolar s-a stabilit pentru prima dată prin HG, în anul 2010, pentru cheltuielile de personal, iar în anul 2013 s-a stabilit şi valoarea costului standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar “bunuri şi servicii”.
„«Cârpelile» anuale aduse costului standard prin HG au condus la realitatea pe care o vedem astăzi: puţine unităţi de învăţământ din cele peste 6.000 se mai pot încadra în cheltuielile de personal şi asta nu pentru că cei care le conduc dau dovadă de rea voinţă, ci pentru că actualul cost standard este incorect stabilit!”, arată FSLI, menţionând că printre cei care nu se pot încadra în costul standard per elev/preşcolar sunt şcolile din zonele izolate, cu efective mici de elevi la clasă, cele vocaţionale, care sunt aproape de desfiinţare, colegiile şi liceele cu peste 30 de elevi la clasă, unde majoritatea cadrelor didactice sunt cu gradul I, precum şi grădiniţele cu efective de copii la grupă peste media prevăzută de lege.
Potrivit FSLI, acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Guvern şi Parlament, precum şi pentru preşedintele României.
Sindicaliştii susţin că, tot din cauza acestui cost standard subdimensionat s-a redus constant numărul celor din categoria personalului didactic auxiliar şi nedidactic, iar cei care au rămas fac cu greu faţă din cauza volumului mare de muncă.
„Acelaşi dezastru este şi în cazul costului standard pentru «bunuri şi servicii», atâta timp cât el a crescut de la 301 lei/an per elev/ preşcolar, valoarea din anul 2013, la 370 de lei în anul 2019. Aşa s-a ajuns la situaţia de neacceptat într-o ţară normală ca părinţii să aducă bani de acasă pentru supravieţuirea unităţilor de învăţământ. Aceasta este consecinţa faptului că România nu este capabilă să aloce în prezent decât 2,9% din PIB de la bugetul de stat pentru educaţie, în condiţiile în care, conform LEN, ar trebui să primească 6% din PIB”, spun reprezentanţii FSLI.
Ei susţin că guvernanţii nu au făcut, în toţi aceşti ani, o analiză serioasă a acestui cost standard, pentru a se ajunge la valoarea lui reală, ţinând cont de toate condiţiile specifice din unităţile şcolare.
„Au avut grijă, însă, pentru a sta liniştiţi, să prevadă prin lege obligativitatea ordonatorilor de credite să se încadreze în bugetul aprobat, fiind pasibili chiar de amenzi uriaşe dacă nu fac acest lucru.Şi pentru ca opinia publică să creadă că în învăţământul preuniversitar se face jaf cu banul public, funcţionari din MEN au lansat ideea nedemonstrată că în învăţământul preuniversitar sunt aproximativ 200.000 de elevi fictivi. Mai grav este că înalţi demnitari au preluat pur şi simplu această informaţie pe care au rostogolit-o în spaţiul public”, afirmă reprezentanţii FSLI.
Ei recunosc că există situaţii în care anumiţi elevi sunt trecuţi în cataloage, dar nu frecventează cursurile, „dar nici într-un caz numărul nu este atât de mare”.
„Dacă se doreşte un învăţământ de calitate, dacă se doreşte ca şcoala să formeze forţă de muncă de care are atâta nevoie România, dacă se doreşte să înceteze migraţia românilor, atunci trebuie crescută semnificativ investiţia în educaţie. Guvernanţii trebuie să lase Consiliul Naţional privind Finanţarea Învăţământului Preuniversitar să stabilească valoarea corectă a costului standard per elev/ preşcolar şi să se ţină cont de ea sau cea mai bună variantă ar fi eliminarea acestuia. Păstrarea actualei formule privind stabilirea valorii costului standard înseamnă îngroparea definitivă a învăţământului preuniversitar, «groparul» fiind acest cost standard. Considerăm, de asemenea, că Preşedintele României, profesor la bază, este cel care ar trebui să înţeleagă cel mai bine problemele din sistemul de învăţământ preuniversitar generate de acest cost standard şi ar putea să solicite partidului care a preluat guvernarea renunţarea la costul standard per elev/preşcolar şi alocarea a 6% din PIB educaţiei, ceea ce ar duce la creşterea calităţii învăţământului din România”, a declarat Simion Hancescu, preşedinte FSLI, citat în comunicat.