Gabriel Oprea şi-a scos casa la vânzare. Câţi bani cere pentru faimoasa sufragerie unde se punea ţara la cale

Imobilul lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru la Interne & Apărare, a fost construit în 2006 pe strada Robert Koch. Are trei niveluri și 11 camere. Casa este celebră prin sufrageria sa, care a devenit celebră pe când liderii momentului puneau ţara la cale în 2009. La cina privată din sufrageria lui Oprea în ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2009 au participat George Maior (fostul director SRI), Florian Coldea (prim-adjunctul lui Maior), Vasile Dîncu (fost vicepremier în guvernul tehnocrat), Laura Codruța Kovesi (fosta șefă DNA), Neculai Onțanu (fost primar sectorul 2) și Anghel Iordănescu.

Citeşte şi: Gabriel Oprea, despre „Sufrageria lui Oprea”: Au fost 10-12 persoane în sufrageria mea. A fost o întâlnire privată

Reşedinţa beneficiază de un teren de 468 mp şi o suprafaţă utilă de 642 mp, dispusă în S+P+1E+M+Pod. Suprafeţele ample şi dispunerea încăperilor oferă posibilitatea de locuire pentru o familie numeroasă. Imobilul are 12 camere şi 8 băi, dintre care două livinguri de 87 şi 45 mp (unul la parter şi unul la mansardă), sală de sport, sauna şi cramă la demisol, două birouri şi cinci dormitoare.

Vila a fost ridicată în 2006, pe locul casei regentului Gheorghe Buzdugan, şi reproduce integral faţada construcţiei iniţiale. Aceasta nu a putut fi salvată, fiind într-un stadiu avansat de degradare la momentul achiziţionării de către actualii proprietari. Casa originală apare în câteva cadre dintr-un film cu actorul Grigore Vasiliu Birlic, putându-se observa faţada iniţială.

Alte articole

Gabriel Oprea: „Nu îmi dau lacrimile când mă pensez”. Fostul ministru a lămurit şi misterului părului său negru: „Folosesc un şampon special!” VIDEO

Gabriel Oprea face lumină în ce priveşte relaţia sa cu Miron Cozma: „Nu m-am mai văzut cu el pentru că s-a complăcut în această discuţie”

Gheorghe Buzdugan (1867, Focşani-1929, Bucureşti) a fost un politician şi magistrat român, membru de onoare al Academiei Române din 28 mai 1929. A contribuit la perpetuarea instituţiei monarhice a Românei în perioada crizei dinastice, din funcţia de Înalt Regent.

În 1924, a fost ales preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar de la începutul anului 1926 a făcut parte din Regenţa care a preluat prerogativele şefului statului în eventualitatea decesului Majestăţii Sale Ferdinand I, înaintea împlinirii vârstei majoratului de către principele Mihai I, desemnat oficial succesor la Tronul României. Înalţii Regenţi şi-au intrat în atribuţii pe 20 iulie 1927, imediat după decesul Regelui. Gheorghe Buzdugan a încetat din viaţă pe 7 octombrie 1929, la vârsta de 62 de ani, când încă era membru al Regenţei.