CALENDAR ORTODOX DECEMBRIE 2019. Atenţie la Zilele Bubatului şi la Crăciunul copiilor. Multe sărbători cu cruce roşie

Luna Decembrie poarta in traditie populara numele ocrotitorului Romaniei si este numita astfel Undrea sau Andrea. Este luna in care ziua are 9 ore si noaptea 15 ore. Luna Decembrie este una dintre cele mai fericite luni in traditia crestin ortodoxa pentru ca incepe cui sfatul Nicolae pe 6 decembrie, iar calendarul ortodoxiei marcheaza pe data de 25 decembrie Nasterea domnului. A doua zi de Craciun se serbeaza Soborul Maicii Domnului iar a Treia Zi de Craciun, Sf Ap. Intaiul Mc. Si Arhid. Stefa; Sf. Cuv Teodor Marturisitorul.

Denumirea populară a lunii Decembrie mai este Luna lui Cojoc, Ningăusau Luna lui Andrei; sunt şi ziceri populare despre luna Decembrie: „În Undrea, iarna-i grea” sau „Undrea geros aduce an manos” şi se spune că această lună fiind geroasă, gerul înţeapă de parcă-ţi baga ace, undrele, andrele în piele. În categoria prevestirilor de timp, vecine cu superstiţia, se mai spune că „De va fi Crăciun ploios, va fi Paşte friguros” sau “cum va fi vremea la începutul lui Decembrie, tot aşa va fi timp de zece săptămâni”.

Zilele Bubatului

Luna Decembrie începe cu ciclul de sărbători trinitare, între 4-6 Decembrie, consacrate vărsatului, una dintre bolile cele mai temute în mediul rural. Sfânta Varvara îi apară pe copii, pe mamele lor, pe tinerele fete, dar şi pe mineri; se ţine în ziua de 4 Decembrie, pentru a nu se îmbolnăvi. Superstiţia cere ca în dimineaţa acelei zile, toţi ai casei să-şi facă semnul crucii pe faţă cu miere de stup, pentru a se feri de bubat. Tot în această zi se dau de pomană turte sau azimi calde şi unse cu miere, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce. Nu e bine să laşi copiii să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca seminţele respective. Superstiţia cere ca în această zi să nu se poarte straie negre, nici să nu se fiarbă în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne.
Mai este o superstiţie: în această zi se pun în apă crengi de măr sau de vişin în apă, care se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos. Cea de a doua zi a acestei sărbători a bubatului, 5 Decembrie, este ziua Sfântului său Sfintei Sava, o personalitate enigmatică în virtutea ambivalenţei numelui; elementul central al sărbătoririi îl constituie pomană rituală. Ziua de Sf. Sava este bună pentru magie: se iau trei lumânări şi se pun la icoana sfântului; când cineva aiurează, înnebuneşte sau strigă a lingoare, se aprind lumânările pe rând, se picura câte trei picături de ceară din fiecare. Ceară picata se strânge cu grijă şi se pune sub pernă bolnavului.

Crăciunul copiilor

Închizând cele trei zile consacrate vărsatului, ziua de Sf. Nicolae este pe 6 Decembrie. Sf. Nicolae însumează numeroase atribuţii: protector al copiilor, dar şi al tâlharilor, al corăbierilor şi al oştenilor. El este primul Moş darnic sau justiţiar, care le face cadouri copiilor odată cu venirea iernii; de aici şi altă denumire a zilei de 6 Decembrie – Crăciunul Copiilor. O vorbă populară spune „când îşi scutură Sf. Neculai barba lui cea albă, ninge negreşit”. Sf. Nicolae se serbează pentru ajutor la boli şi mai ales la lovituri, dar şi pentru vite. Şi în această zi se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, cu care ocazie se aprecia şi rodul livezilor. Sf. Nicolae bucurându-se de un statut deosebit în panteonul popular, era firesc că sărbătoarea lui să fie una complexă a cărei sacralitate se prelungeşte până pe 7 Decembrie, când se serbează Ciuda lui Sf. Neculai, zi în care nu se lucrează, se fac praznice pentru cei morţi de moarte năpraznică, înecaţii, mâncaţii de lupi, precum şi pentru cei pierduţi fără urmă prin lume. În aceeaşi zi este Sf. Filofteia, care se ţine de către fete pentru a fi ajutate în căsătorie şi în lehuzie, dar şi de către gospodari pentru binele vitelor din bătătură.

Ajunul Crăciunului – Moş Ajun

Înainte de Ajun, pe 20 Decembrie este ziua Ignatului (puteţi citi mai pe larg despre superstiţiile si obiceiurile de Ignat aici). Urmează sărbătoarea Ajunului, pe 24 Decembrie, patronata de Moş Ajun, stăpânul Timpului, care prefigurează anul care pleacă, dar şi deţinătorul puterii anului ce vine. Superstiţia spune că la miezul nopţii dinspre Crăciun apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. La fel, în Ajun se dă copiilor să mănânce bostan pentru a fi graşi peste an; e bine să mănânci peşte în Ajun, ca să nu te scuture frigurile peste an. În Ajun fetele posteau, pentru a-şi putea vedea ursitul; altele fete se feresc să bea apă toată ziua, iar seară îşi fac o turtită jumătate sare, jumătate faină şi o mănâncă; se crede că este cu putinţă ca viitorii lor miri să li se arate în vis spre a le da să bea apă. Magie: femeile prind lilieci pe care îi îngroapă într-un furnicar, pentru că după ce vor putrezi, să le ia oasele şi să descânte cu ele de urât, de dragoste şi de altele. Cu împrumut nu se dă nimic în această zi; superstiţia spune că cei ce cer vor să aibă noroc la furtişaguri, afară de aceasta, se crede că cel ce dă îşi dă norocul din casă. În această zi se fac pregătirile pentru Crăciun, ziua Naşterii Mântuitorului.

Postul Craciunului

Postul Craciunului este al doilea ca importanta dupa postul Pastilor si este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. Postul Naşterii Domnului in calendarul ortodox dureaza 40 de zile si se incheie in 24 decembrie.

Numit si Postul Sfantului Martin ori Postul Ignatului, sau Advent, este o perioada precedenta Craciunului si variaza de la patru la sase saptamani aproximativ, in functie de rit si loc.

6 decembrie – Mos Nicolae

Sfantul Nicolae – sarbatorit in ziua de 6 decembrie – este unul dintre cei mai populari sfinti din calendar. De-a lungul secolelor au aparut povesti si legende despre viata si binefacerile lui.

Sarbatoarea Sfantului Nicolae este asociata cu darurile pe care le oferim copiilor, rudelor si prietenilor. In noaptea dintre 5 spre 6 decembrie, copiii obisnuiesc sa isi lase ghetele in fata usii asteptand in speranta ca vor primi cadouri de la Mos Nicolae, constand in dulciuri si fructe.

25 decembrie – Craciun

Craciunul sau Nasterea Domnului este o sarbatoare crestina celebrata anual la 25 decembrie (in calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (in calendarul iulian). Pe teritoriul romanesc, Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori religioase, care este sarbatorita si in randul necrestinilor, fiind o perioada perfecta pentru reuniuni de familie, bucurie si daruire. Colindele, obiceiul impodobirii bradului si impartirea cadourilor sunt traditii legate de aceasta sarbatoare.

31 decembrie – Revelion

Revelionul sau Ajunul Anului Nou este ultima zi a anului din calendarul gregorian. De obicei este sarbatorit in adunari sociale, in timpul carora participantii danseaza, mananca, consuma bauturi alcoolice si urmaresc focuri de artificii care marcheaza inceputul noului an.