Ortodoxe
Sf. Proroc Daniel şi Sfinţii trei tineri: Anania, Azaria şi Misail
Greco-catolice
Sf. pf. Daniel; Sf. Anania, Azaria şi Misael
Romano-catolice
Sf. Cristofor, călug.
Sfântul Daniel era din seminţia lui Iuda şi a fost dus împreună cu regele Ioachim al iudeilor şi cu alţi tineri iudei, între care şi trei prieteni ai săi: Anania, Azaria şi Misail în robia babiloniană (597-538 î.Hr.).
Pentru a şi-i apropia pe iudei, împăratul Nabucodonosor a poruncit mai marelui palatului său să-i înveţe carte şi limba haldaică pe cei mai reprezentativi dintre tinerii acestui neam aflat în robie.
Nabucodonosor voia să facă din ei slujitori credincioşi tronului. Le-a fost schimbat şi numele: Daniel a fost numit Baltazar, Anania – Sedrah, Azaria – Abdenago, iar Misail – Misah.
Cartea Sfântului Proroc Daniel, în Vechiul Testament, arată că Daniel şi prietenii lui ţineau foarte mult la legea părintească. Deşi aveau dreptul să mănânce şi să bea de la masa împăratului, ei s-au hrănit cu mâncăruri de legume ca să nu se pângărească. Dumnezeu le-a răsplătit curăţia cu înţelepciune şi frumuseţe.
Aceşti tineri sunt pomeniţi de biserică în rugăciunea de binecuvântare a colivei sau a altor prinoase de către Dumnezeu: „Care pe cei trei tineri şi pe Daniil, care erau în Babilon, fiind hrăniţi cu seminţe, i-a arătat mai frumoşi decât pe cei hrăniţi cu multe desfătări”.
Slujitorilor babilonieni i-au spus însă împăratului Nabucodonosor că cei trei prieteni ai lui Daniel au refuzat să se închine unei statui ridicată de împărat, iar aceştia au fost aruncaţi într-un cuptor încins, dar Dumnezeu i-a ocrotit şi focul s-a prefăcut în rouă (Daniel III, 17).
Sfântul Proroc Daniel era cunoscut pentru darul de a tălmăci visele. Cartea care îi poartă numele cuprinde tâlcuirea viselor ultimilor doi regi ai Babilonului, Nabucodonosor şi Baltazar, precum şi vedenia Sfântului Proroc Daniel despre timpul care va trece până la venirea lui Mesia, descoperirea despre vremurile din urmă ale omenirii, despre Antihrist şi învierea morţilor.
După cucerirea Babilonului de către regele Darius I al perşilor (anul 518 î.Hr.), Sfântul Proroc Daniel nu s-a întors în ţară cu fraţii săi iudei pentru că n-a vrut să-i lase singuri pe cei care nu puteau pleca.
Noul cuceritor, din cauza intrigilor, a fost nevoit să poruncească ca sfântul Proroc Daniel să fie aruncat într-o groapă cu lei, însă Dumnezeu a avut grijă de robul său şi leii nu s-au apropiat de el (Daniel VI, 17-29).
Sfântul Prooroc Daniel a fost ales de Dumnezeu să susţină poporul evreu pe lângă stăpânitorii săi şi să facă cunoscut printre păgâni pe adevăratul Dumnezeu (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”).
Daniel este un vechi nume teoforic de origine ebraica, avand in compozitie elementul -el, prescurtare de la Elohim (unul dintre numele prin care este desemnat Dumnezeu in traditia ebraica).
Din acest punct de vedere, Daniel se aseamana cu nume precum Gabriel, Rafael, Samuel etc. Numele Daniel s-ar traduce prin Dumnezeu a judecat sau Dumnezeu este judecatorul meu.
Copiii care poarta acest prenume sunt persoane sensibile, au un suflet frumos si sunt foarte prietenoase. Sensibilitatea este o sabie cu doua taisuri in personalitatea lor: pe de-o parte ii umanizeaza si le ofera un farmec aparte, insa pe de alta reprezinta un defect, punandu-le piedici in dezvoltarea personala.
Sunt usor influentabili si uneori naivi, dar au un spirit de observatie bun si se bazeaza de multe ori pe intuitie, care rar da gres.