Şeful seismologilor din România: „Trebuie să ne aşteptăm la un cutremur mare în Vrancea”

Mircea Radulian atrage atenţia că Vrancea se poate trezi oricând şi că în continuare problema majoră constă în faptul că avem foarte multe clădiri neconsolidate care ar putea duce la pierderi de vieți omenești în cazul unui cutremur. Capitala se află pe lista zonelor predispuse dezastrului în caz de seism.

Gheorghe Mărmureanu, avertisment teribil după ultimele cutremure. „Africa se rupe în două!”. Cum e afectată România de aceste seisme

„Cutremure au fost mai multe pe glob si respectiv se produc inclusiv cel din Albania nu reprezinta o activitate neobisnuita. În acest an nu au fost seisme deosebite, au aparut aceste cutremure apropiate, dar pot sa zic ca exista o oarecare intensificare in zona mediteraneenă. Zona Vrancea are regim particular in care nu stim la ce sa ne asteptam in viitor. Mai sunt si alte zone active in Romania, insa sunt mai putin importante ca evenimente si ca marime, e adevarat ca pot aparea si peste 6 in Campulung, dar trebuie sa tinem cont ca pentru Vrancea aceste acalmitati se termina la un moment dat si trebuie sa ne asteptam sa avem si cutremure mai mari, sa fim pregatiti si pentru unul mare”, a declarat Mircea Radulian în direct la România TV.

România va fi lovită de un CUTREMUR DEVASTATOR în 2020. Anunţul, făcut de un geolog celebru

Alte articole

Un cutremur cu magnitudinea 5,3 a zguduit vestul Cretei

Trei cutremure în România, la distanță de câteva ore. Cel mai mare, cu magnitudinea 4, în Dobrogea. Ce spun specialiștii

„Alarmare rapida exista si la noi si e valabila, a fost testata pe activitatea din ultimul timp si poate sa iti dea o atentionare dar cu 10-12 secunde inainte de unda seismica mare, nu stiu cat de eficienta. Cealalta prognoza cu 4 ore de la Ionotera,  trebuie testata, pentru ca altfel eu sunt destul de sceptic pentru ca e foarte greu, aceste anomalii apar in diferite forme, trebuie sa ai testare ca prognoze, dar situatia cladirilor, in special din Bucuresti stam foarte prost, o cladire care nu este bine consolidata sau refacuta e urmatorul punct unde se vor produce victime si pagube: Cea mai expusa zona e reprezentatata de bazinul Focsani,apoi Campia Romana si Bucuresti, Craiova si partea dinspre Iasi, sunt cele mai afectate”, a mai spus Radulian.

La mare adâncime, sub crusta terestră, în zona de tranziţie dintre mantaua superioară şi cea inferioară, se produc numeroase seisme. Geologii consideră că fluidele din această zonă a mantalei contribuie, cel puţin parţial, la mecanismul de declanşare a cutremurelor, însă până recent nu exista nicio dovadă clară care să susţină această ipoteză.

De această dată însă, oamenii de ştiinţă au descoperit dovada existenţei fluidelor în locuri neaşteptate: în interiorul diamantelor aflate la mari adâncimi.

Dacă majoritatea diamantelor se cristalizează la adâncime între 140 şi 200 de kilometri, diamantele de mare adâncime se formează în intervalul dintre 600 şi 800 km adâncime. În interiorul acestor diamante din adâncuri se păstrează mici defecte sau imperfecţiuni provocate de acţiunea fluidelor. Aceste mici imperfecţiuni demonstrează că în mantaua terestră, la adâncimi între 600 şi 800 km, există fluxuri de substanţe fluide.

Oamenii de ştiinţă specializaţi în studierea mantalei terestre sunt foarte interesaţi să afle care este natura acestor fluide, pentru că locaţia şi dinamica acestora pot influenţa producerea seismelor de mare adâncime, conform lui geochimistului Steven Shirey, cercetător la Carnegie Institution for Science din Stanford, California.

Într-un nou studiu prezentat la 10 decembrie în cadrul conferinţei anuale a Uniunii Geofizice Americane (AGU), eveniment desfăşurat în perioada 9 – 13 decembrie la San Francisco, Steven Shirey şi colegii săi au modelat mişcarea fluidelor de la adâncimi atât de mari folosind informaţii despre locurile din mantaua terestră în care s-au format diamante de mare adâncime.

Prin construcţia acestor modele, oamenii de ştiinţă speră să descopere legătura (dacă aceasta există, desigur) dintre dinamica fluidelor din adâncurile mantalei terestre, formarea diamantelor şi proprietăţile rocilor din zona de tranziţie a mantalei.

Seismele de mare adâncime sunt fenomene frecvente, cu conţinut energetic foarte ridicat „şi totodată manifestări foarte interesante ale tectonicii plăcilor – care se produc la adâncimile până la care se manifestă tectonica plăcilor”, conform lui Steve Shirley.