Klaus Iohannis, bilanţul primului mandat: „OUG 13 nu a intrat în vigoare, amnistia și grațierea nu au fost obținute” DOCUMENT

UPDATE: Educația și cercetarea au reprezentat o prioritate. Abordarea mea a fost una constructivă, menită să asigure credibilitate și predictibilitate, promovând exemplele pozitive și găsind soluții.

Proiectul meu de suflet rămâne România educată, cea mai amplă consultare de până acum. Proiectul s-a născut din dorința de a conferi stabilitatea și predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta. Au fost puse bazele unei viziuni și strategii.

Economic – am cerut permanent politici responsabile, echilibre sănătoase, prudență bugetară, investiții. Am acționat pentru stoparea derapajelor. Am avut un intens dialog cu mediul de afaceri.

Sănătate – am promovat în special educația pentru sănătate și prevenția. Ca mediator, mi-am propus și cred că am reușit să creăm la Cotroceni cadrul de dezbatere privind sistemul sanitar.

Alte articole

EXCLUSIV George Simion anunță cu cine va intra în turul doi: „Structurile de partid, nu calitatea candidatului îl vor duce în turul doi” / Președintele AUR îl acuză pe Klaus Iohannis de trădare națională: „A închinat suveranitatea națională către puterile străine”

Nicolae Ciucă se dezice total de Klaus Iohannis: „Toate drumurile mele duc la domnul președinte, oare nu vede nimeni diferența dintre noi?”

Patrimoniul cultural – am urmărit respectarea dreptului la identitate, accesul la cultură. Am acordat o atenție deosebită patrimoniului minorităților.

Bilanțul detaliat pe fiecare domeniu poate fi consultat pe site-ul Președinției, într-un document exhaustiv de peste 800 de pagini.

UPDATE: Pe 26 mai am convocat referendumul privind justiția la care peste 6 milioane de români au spus clar că statul de drept trebuie consolidat.

I-am avut alături mereu pe români. Cei din diaspora au fost supuși unor umilințe mari când au vrut să voteze. De aceea am cerut votul prin corespondență și pe o durată prelungită.

Mi-am propus o agendă extinsă privind recredibilizarea instituțiilor publice.

Mi-am dorit ca această colaborare cu societatea civilă să fie una onestă și deschisă.

Politica internă – am utilizat toate instrumentele constituționale avute la dispoziție pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor și a clasei politice.

UPDATE: În ianuarie 2015 am inițiat consultări cu partidele care s-au soldat cu acordul pentru apărare – 2% din PIB. E o decizie majoră care face din România un partener credibil în NATO.

În politica externă m-am axat pe cele trei coordonate: creșterea rolului în NATO și UE și extinderea și întărirea Parteneriatului strategic cu SUA.

Vizita la Casa Alba în iunie 2017 a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatului președintelui Trump. A fost urmată de o nouă vizită, doi ani mai târziu.

Fiind un proeuropean convins, mi-am propus ca România să fie un membru activ în dezbaterile deloc ușoare din UE. La summitul din 9 mai 2019 de la Sibiu, toți liderii europeni și-au luat răspunderea să continue împreună proiectul european.

În plan intern, buna funcționare a autorităților publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele.

În ultimii 3 ani s-a încercat acapararea tuturor instituțiilor statului român și șubrezirea lui. Pentru a contracara aceste forțe profund nedemocratice care au încercat oprirea luptei anticorupție am uzat de toate prerogativele constituționale.

OUG 13 nu a intrat în vigoare, amnistia și grațierea nu au fost obținute, codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat în vigoare.

UPDATE: „Va multumesc pentru prezenta la evenimentul de prezentare a bilantulului mandatului meu. Cel mai mare castog al amndatului este mentinerea cursului democratic al Romnaiei. AM urmarit obiectivele strategice ale tarii noastre si am consolidat temelia pentru Romania normala. AM primit mandatul de presedinte din partea cetatenilor si este necesar un exercitiu de transparenta cu bilantul pe care mi-l asuma. Am dorit sa fac aceasta prezentare dupa alegerile prezidentiale pentru ca una stfel de demers este unul institutional si nu trebuie suspus politizarii. De la debut, am initiat consulatari cu partidele politice, concretizate perin acordul cresterii bugetului Apararii din 2% din PIB „, a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să vorbească despre decizia Guvernului Orban de a-şi asuma răspunderea pe Legea bugetului pentru anul 2020, dar şi despre legea adoptată miercuri în Parlament privind dublarea alocaţiilor pentru copii în 2020. Totul in contextul in care premierul Orban avertiza ca aceasta masura ar arunca in aer bugetul si singura solutie ar fi renuntarea la alte categorii de cheltuieli.

„Deocamdată este un vot, până intră legea în vigoare mai sunt proceduri constituţionale. Este un populism ieftin al PSD care nu are niciun fundament în realitatea economică”, a afirmat premierul Ludovic Orban, joi, într-o emisiune la Radio România Actualităţi.
 
El a acuzat fosta guvernare a PSD că a lăsat vistieria ţării goală, iar propunerea PSD privind majorarea alocaţiilor a fost făcută fără un studiu de impact şi într-un moment care nu poate fi comparat cu cel în care PNL a propus acelaşi lucru.
 
„Noi când am propus majorarea alocaţiilor pentru copii am făcut acest lucru pentru că nu mai fuseseră majorate din 2015. Era o majorare pentru care existau resurse financiare la bugetul statului. Este clar că PSD a venit cu un proiect fără niciun fel de studiu de impact (…) şi a reuşit să obţină votul pentru acest proiect fără să ţină cont de situaţia în care se găseşte astăzi România”, a spus el.
 
„Ne dorim creşterea alocaţiilor, dar aceasta să fie sustenabilă, pentru că dacă o facem altfel, orice creştere de venit, de salariu, a pensiilor, duce la inflaţie şi la erodarea puterii de cumpărare şi creşterea nu se face decât pe hârtie fără ca oamenii să poată să cumpere mai mult din banii pe care-i primesc în plus”, a explicat Orban.

Proiectul aprobat miercuri în Camera Deputaţilor preve ca alocaţiei de stat pentru copii să fie majorată de la 300 lei la 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani, alocaţia ar urma să crească de la 150 lei la 300 de lei, respectiv 600 de lei pentru copiii cu handicap.