Şedinţa de Guvern. A fost aprobată rectificarea bugetară. Florin Cîţu: „Deficitul bugetar pentru anul 2020 a fost majorat la 9,1 la sută din PIB”

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, a anunţat că a fost aprobată a treia rectificare bugetară pe anul 2020.

„Deficitul bugetar pentru anul 2020 a fost majorat la 9,1 la sută din PIB, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o constracţie economică de 4,2 la sută, cu deflator PIB de 4 la sută şi un PIB nominal de 1050 de miliarde lei „, a precizat Cîţu.

Şedinţa de Guvern. Cu cât creşte deficitul

„Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu 5 miliarde de lei, dintre care 4,2 miliarde provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat şi 0,8 miliarde de lei din majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat”, a explicat ministrul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la valoarea de 337,8 miliarde de lei, respectiv 32,2 la sută din PIB, dintre care 298 de miliarde de lei, 28, 4 la sută din PIB – venituri din economie şi 39,5 miliarde de lei (3,8 la sută din PIB) din fonduri externe nerambursabile, a spus Cîţu.

Alte articole

Ludovic Orban, reacție furibundă după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: „Georgescu e clar sprijinit de o reţea finanţată de Rusia. Dar acest lucru ar fi trebuit probat din timp de instituţiile care apără siguranţa naţională”

Ludovic Orban, despre presupusa greșeală a președinților de secții care ar fi trecut voturile lui în numele Elenei Lasconi

Rectificarea bugetară a fost aprobată. Guvernul continuă investiţiile

„Prin această rectificare se asigură continuare finanţării investiţiilor. Investiţiile sunt estimate la 55 de miliarde de lei, în creştere faţă de bugetul iniţial, cu 4,4 miliarde de lei.

„Cheltuielile pentru investiţii au fost pe primele 10 luni în valoare de 35,4 miliarde de lei, depăşind sumele investite pe tot anul 2016, în 2017, precum şi în anul 2018”, a explicat ministrul Finanţelor.

Mai mulţi bani pentru sănătate prin rectificarea bugetară

„Prin această rectificare se asigură finanţarea necesară în domeniul sănătăţii, a asistenţei sociale şi a educaţiei”, a spus Cîţu.

Ce ministere primesc mai mulţi bani

• 1 miliard de lei pentru Ministerul Sănătăţii
• 1 miliard pentru plata facturilor aferente proiectelor finanţate din programul naţional dezvoltare locală (PNDL)
• 1,1 miliarde de lei – subvenţiile în agricultură din fonduri externe nerambursabile
• 165 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli afectaţi de secetă şi pentru sprijinul la motorina folosită în agricultură
• 179 de milioane de lei la Ministerul Transporturilor, dintre care 130 de milioane de lei pentru participare la capital social al operatorilor economiei aflaţi sub autoritatea ministerului.
• 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014-2020.
• 1,2 miliarde de lei – suplimentarea fondului de rezervă la dispoziţia Guvernului.
• 567 de milioane de lei – contribuţia la bugetul UE şi plata suplimentară pentru suplimentarea fondului  pentru sprijin de urgenţă în vederea susţinerii producătorilor de vaccinuri SARS-COV-2, din portofoliul Comisiei Europene pentru a asigura accesul României la vaccinuri.

Despre bugetul asigurărilor sociale de stat. Guvernul plăteşte pensiile mărite

„Bugetul asigurărilor sociale de stat – o influenţă pozitivă de aproximativ 1,8 miliarde de lei. Se asigură sumele pentru plata pensiilor recalculate şi majorate, precum şi pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea  efectelor negative create de pandemia COVID – şomajul tehnic, măsura 41,5%, plata a 41,5 la sută din salariu brut, munca flexibilă”, mai precizat Cîţu.

„În ceea ce priveşte bugetele locale, continuă mecanismul de tip SWAP, aprobat prin OUG 130/2020 în scopul achitării sumelor restante”, a mai anunţat Cîţu.

Întrebările jurnaliştilor după şedinţa de Guvern în care a fost aprobată rectificarea

– Faţă de ce aţi prezentat săptămâna trecută, s-au mai operat o serie de modificări la capitolul alocări. Am văzut că, în linii mari, la principalii ordonatori de credite au rămas similare. Dacă aţi mai venit cu o noutate?

Florin Cîţu: „S-au mai schimbat în interiorul Ministerelor realocări de sume. Ne-am asigurat la Ministerul Transporturilor că există banii pentru continuare programului de investiţii pe fonduri europene, cei 49 de milioane de lei”

– A existat un punct de vedere al economistului-şef BNR despre reducerea programului de lucru pentru bugetari şi implicit a salariului acestora cu 20 la sută, la o săptămână de lucru de patru zile. Aţi susţine o astfel de măsură?

Florin Cîţu: „Este adevărat. Opinia noastră a fost foarte clară. Am arătat că într-un an cu o criză economică, în care economia are o contracţie de 4,2 la sută, o criză economică provocată de o criză de sănătate, am reuşit să avem încasări la bugetul de stat mai mari decât în 2019, când economia creştea cu peste 4 la sută şi după ce am eliminat taxele.

Nu luăm în calcul astfel de măsuri. Din contră. S-a demonstrat şi în 2008 şi în 2009 că astfel de măsuri accentuează criza economică şi efectele revenirii se amână pe o perioadă de mai lungă. De aceea, avem astăzi o revenire aşa de puternică pentru că am avut o politică fiscală relaxată.

Lecţia crizei din 2008 este una singură: este nevoie de relaxarea politicilor fiscale şi a politicii monetare. Anul acesta fiscal s-a relaxat. Atuul important al acestei economii reprezintă faptul că avem spaţiu de relaxare a politicii monetare.

Există în continuare spaţiu de relaxare a dobânzilor pentru că România are cea mai mică inflaţie dintre cele patru ţări: Polonia, Ungaria, Cehia, dare are cea mai mare dobândă. În continuare, este loc de relaxare a politici monetare şi avem şi o rezervă minimă obligatorie.

Avem loc de relaxare. Politica fiscală rămâne în continuare relaxată. Asta este şi recomandarea Comisei Europene, dacă vă uitai la ultimul raport.

Nu cred că este un avertisment al BNR. Din contră, BNR merge în continuare pe o relaxare a politicii monetare şi este loc pentru relaxarea politicii monetare.

În ceea ce priveşte economiile, am arătat la Ministerul de Finanţe, prin digitalizare, şi prin telemuncă sau muncă la domiciliu, am dus 134 de milioane de lei”

Florin Cîţu explică cu cât s-a împrumutat România în guvernările anterioare

– Ce sumă aţi avut de plătit pentru sumele împrumutate de guvernele anterioare?

Florin Cîţu: Necesarul de finanţare în 2020 include şi împrumuturile pe care le-au făcut şi guvernele anterioare. În 2020, am avut un necesar de finanţare din trecut de 50 de miliarde de lei.

Anul acesta, tot necesarul de finanţare este de 138 de miliarde de lei şi le împărţim: 50 de miliarde sunt împrumuturi venite din trecut, 30 de miliarde  – facturi neplătite pe care a trebuit să le plătim şi diferenţa este ceea ce am împrumutat noi pentru necesarul de anul acesta.

Dacă vă uitaţi, diferenţa pe care am împrumutat-o e mai mică decât deficitul bugetar în acest an. Am reuşit această performanţă. Mai mult, pe 26 octombrie, a trebuit să plătim o datorie făcută în 2017 de 10 miliarde de lei.

138 de miliarde de lei este necesarul pentru tot anul, include şi deficitul.

În ceea ce priveşte raportul de predare – primire (de la fostul ministru, Eugen Teodorovici), sunt câteva anchete în Ministerul de Finanţe în acest moment. În unele sunt terminate rapoartele, în altele au ajuns la DNA sau în altă parte. Pentru celelalte, aştept raportul final. După ce am toate aceste rapoarte, cu rapoartele respective şi cu observaţiile voi semna şi acel raport de predare-primire.

– Datele Eurostat arată că România are cea mai înceată revenire de la izbucnirea crizei medicale din întreaga Europă. Cum comentaţi?

Florin Cîţu: Nu este adevărat. Este doar o interpretare. 5,6 la sută, pentru România, este cea mai mare rată trimestrială de creştere din ultimii 20 de ani de zile. Revenirea în trimestrul 3, imediat cu trimestrul cu recesiune din trimestrul 2, este cea mai rapidă revenire a economiei României din istorie.

În ceea ce priveşte UE, trebuie că comparăm primele trei trimestre versus celelalte trei trimestre. Dacă ne uităm, România este la 4,6 la sută scăderea, iar media UE este de aproape 7 la sută. Deci nu avem cum să fim a doua. Interpretarea este greşită.

Ședința de Guvern de luni, 23 noiembrie. Principalele declaraţii făcute de premierul Ludovic Orban

Ludovic Orban: Este OUG privind rectificarea legii bugetului de stat şi OUG privind rectificarea legii bugetului asigărilor sociale de stat. Este necesară această rectificare pentru că am avut o situaţie care a generat noi şi noi provocări şi cheltuieli. A trebuit să facem faţă la reglementări nou apărute.

Este absolut necesară adoptarea acestei OUG cu privire la rectificarea  bugetului de stat pentru a atinge câteva obiective: Primul – asigurarea resurselor pentru plata pensiilor. Se ştie că am crescut punctul de pensie cu 14 la sută şi este necesar să asigurăm resursele financiare pentru plata pensiilor.

Ședința de Guvern de luni, 23 noiembrie. Mai mulţi bani pentru sănătate şi şomaj tehnic

De asemenea, este necesară asigurarea resurselor financiare pentru plăţile din cadrul măsurilor active, indiferent că este vorba despre şomaj tehnic sau despre măsurile active pentru programul flexibil de muncă.

Este necesară o creştere a cheltuielilor în domeniul sănătăţii, în special la bugetul Casei asigurărilor de sănătate pentru a face faţă cheltuielilor sporite din domeniul sănătăţii, provocate de pandemia de COVID.

Am alocat sume suplimentare pentru investiţii la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei pentru a putea face faţă plăţilor din cadrul programelor de investiţii locale.

A fost necesară rectificarea bugetară pentru a putea asigura resurse financiare suplimentare pentru plăţile care au apărut în cursul acestui an, fie că e vorba despre plăţi pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafeţe au fost afectate de secetă, fie că e vorba de plăţi pentru decontarea subvenţiei la motorină.

Ludovic Orban: „Trebuie să fim extrem de atenţi la cheltuieli”

Consiliile judeţene şi Primăriile solicită echilibrarea bugetelor locale pentru a face faţă cheltuielilor sociale. La nivelul CJ pentru Direcţiile Generale de Asistență Socială şi Protecţia Copilului, iar la nivelul Primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale pentru a aloca resurse suplimentare către bugetele locale, astfel încât să facă faţă plăţilor asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi. Din acest motiv, a trebuit să suplimentăm Fondul de Rezervă al Guvernului care a utilizat resursele pentru face faţă cheltuielilor, fie în domeniul sănătăţii, fie al ordinii publice.

A trebuit să facem faţă şi unor plăţi care sunt necesare în cadrul diferitelor scheme de ajutorare a companiilor care au fost afectate de pandemia COVID. Şi aici a trebuit să asigurăm o rectificare.

Trebuie să fim extrem de atenţi la cheltuieli, cele de la principalii ordonatori de credite, să aibă extrem de mare grijă în efectuarea cheltuielilor astfel încât să punem să menţinem un echilibru bugetar care să ne permită în anii următori ca să revenim cât mai rapid la un deficit bugetar de sub 3% din PIB care să asigure un echilibru în ceea ce priveşte bugetul de stat, dar şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

Şedinţă de Guvern: Premierul Ludovic Orban anunţa, la sfârşitul săptămânii trecute, că Guvernul se va reuni, luni, în şedinţă, pentru a adopta rectificarea bugetară, după ce proiectul a fost discutat în primă lectură.

În ultima şedinţă de Guvern, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a prezentat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care se asigură finanţarea necesară în sănătate, asistenţă socială şi educaţie.

„În şedinţa de Guvern din această seară (n.r. – miercuri) am prezentat în primă lectură a treia rectificare de anul acesta. Prin această rectificare se asigură finanţarea necesară în domeniul sănătăţii, asistenţei sociale şi educaţiei şi în acelaşi timp asigurăm continuarea investiţiilor. În acest an sunt estimate la 55 miliarde lei o creştere faţă de bugetul iniţial cu 4,5 miliarde. Am avut execuţia la 10 luni şi este cea mai bună din ultimii 10 ani: 35,4 miliarde lei, mai mult decât s-a cheltuit în tot anul 2016, în tot anul 2017 şi în tot anul 2018. De aceea continuăm investiţiile şi această rectificare asigură resursele necesare”, a spus ministrul Finanţelor, la finalul şedinţei de Guvern.

Florin Cîţu anunţă când va avea loc rectificarea bugetară. Obiectivele prezentate de ministrul Finanţelor în timpul crizei COVID

Acesta a reiterat principalii parametri ai acestei rectificări – o creştere a deficitului bugetar de la 8,6% din PIB la 9,1%, adică 96 miliarde lei.

Ședința de Guvern de luni, 23 noiembrie. Ce ministere vor primi bani în plus

El a menţionat şi câteva ministere unde sunt alocate mai multe resurse la această rectificare bugetară: Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – 1,6 miliarde de lei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 1,1 miliarde de lei, Ministerul Sănătăţii – 1 miliard de lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – 1 miliard de lei, Ministerul Fondurilor Europene – 105 milioane de lei, Ministerul Public – 90 de milioane de lei şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – 19 milioane de lei.

„Şi mai sunt şi alte ministere care primesc sume mai mici, dar sunt ministere care primesc sume la această rectificare. Bineînţeles că sunt şi ministere care au observat economii după 10 luni de zile de execuţie şi aceste ministere au pus aceste economii la dispoziţia Guvernului. După cum ştiţi, rectificarea bugetară este publică, pe site-ul Ministerului de Finanţe, este în transparenţă”, spunea săptămâna trecută şeful de la Finanţe.

Şedinţă de Guvern:  Pe agenda şedinţei Executivului de luni figurează şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare şi şedere pe teritoriul României.

Totodată, Executivul urmează să aprobe şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

Şedinţă de Guvern: Pe agenda Guvernului se află şi un proiect de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reamenajare şi dotare – Corpul B3 al Palatului Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, Municipiul Bucureşti”. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în spaţiul care va fi reamenajat urmează să funcţioneze viitorul sediu al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. Durata de realizare a investiţiei este de 24 de luni, iar valoarea totală, inclusiv TVA 19%, se ridică la 96.233.000 de lei.

Printr-un alt proiect de hotărâre, Executivul va aproba scoaterea din rezervele de stat a 8 construcţii uşoare din elemente modulate şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei împotriva COVID-19, prin amenajarea a două puncte de triaj epidemiologic pentru unităţile spitaliceşti din judeţul Cluj.

Tot luni, Guvernul va adopta şi un memorandum privind negocierea şi semnarea „Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea, exploatarea, întreţinerea şi repararea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Tisa, între localităţile Sighetu Marmaţiei (România) – Bila Tserkva (Biserica Alba-Ucraina)”.