Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Culturii Naţionale: Celebrăm creaţia eminesciană, cheia de boltă a identităţii noastre naţionale

Preşedintele a amintit că în urmă cu zece ani Academia a propus Parlamentului instituirea zilei de naştere a lui Mihai Eminescu drept sărbătoare naţională şi marcarea datei de 15 ianuarie drept zi a Culturii Române şi a felicitat instituţia pentru această tradiţie pe care a instituit-o.

„Aflată fericit între sărbătorile unirii românilor de la 1 Decembrie şi 24 Ianuarie, 15 Ianuarie celebrează creaţia eminesciană, cheia de boltă a identităţii noastre naţionale. Ziua de naştere a poetului naţional ne reuneşte în jurul limbii şi literaturii române, ne dă oportunitatea de a ne cinsti artiştii, dar şi ocazia de a reflecta asupra destinului culturii şi patrimoniului nostru naţional. Ziua Culturii Naţionale ne-a oferit, de fiecare dată, un valoros moment de consens şi de coeziune în jurul valorilor fundamentale ale spiritualităţii societăţii româneşti, un prilej de bucurie pentru recunoaşterea lor universală şi de speranţă în destinul lor european.

Pentru această preţioasă moştenire, îi suntem recunoscători lui Mihai Eminescu şi culturii căreia El îi este Luceafăr de 170 de ani!”, spune Iohannis în mesaj.

Alte articole

Klaus Iohannis, după intrarea României în programul Visa Waiver: ”Această reușită va determina dezvoltarea și mai dinamică a relațiilor noastre bilaterale”

CTP îl acuză pe Klaus Iohannis că vrea să îi ofere România pe tavă lui Donald Trump: „Mă gândesc să vă vând țara” / „Nu e scumpă, vă fac și reducere”

El arată că a evocat deseori contribuţia culturii la modernizarea şi europenizarea României.

„Suntem datori moştenirii ‘omului deplin al culturii româneşti’ să fim responsabili şi demni de această moştenire. Vector al sintezei în spaţiul românesc a valorilor umanismului occidental, cultura, prin dăruirea elitelor sale, a trasat ţării noastre un parcurs european, care se continuă şi se fructifică în zilele noastre. Educaţia şi şcoala au constituit factorul coeziv între generaţii şi au produs valorile de care societatea românească a avut nevoie. Importantele repere ale acestui parcurs, de la 1848 la 1918 şi până la Revoluţia română anticomunistă din 1989, au fost pregătite şi animate de marile noastre personalităţi culturale. Românii au văzut în însuşirea valorilor europene şansa înfăptuirii idealului naţional şi nicidecum pierderea propriei identităţi. Marile centre de cultură ale Occidentului i-au inspirat pe cărturari şi pe politicieni în construirea unei Românii moderne. După Marea Unire, în contact cu principalele curente culturale interbelice, operele artiştilor români au obţinut o recunoaştere mondială”, menţionează şeful statului.

El indică faptul că, în prezent, poeţii şi prozatorii, pictorii şi cineaştii „noului val”, compozitorii şi interpreţii, artiştii scenei dramatice şi lirice româneşti sunt admiraţi peste tot în lume.

„La festivaluri şi la târguri internaţionale, în simezele muzeelor şi galeriilor de pe toate meridianele globului, operele artiştilor români şi cultura românească, în ansamblul ei, îşi îndeplinesc nobila misiune de autentic ambasador al identităţii şi diversităţii societăţii noastre. Din această perspectivă, integrarea europeană şi apartenenţa României la spaţiul democratic occidental, departe de a cauza un atac la identitatea naţională, reprezintă în fapt o mare oportunitate pentru creatorii care dau astăzi strălucire culturii noastre. După ce au fost confruntaţi cu cenzura comunistă, artiştii români au de 30 de ani oportunitatea de a-şi fructifica libertatea şi au probat cu prisosinţă înţelepciunea de a evita capcanele demagogiei şi populismului, ca şi forţa de a se impune prin talent şi creativitate în faţa globalismelor nivelatoare. Acestea sunt profilul şi contribuţia culturii româneşti contemporane la viitorul ‘dulcei Românii’. Expresiile diversităţilor artistice, provenind din tradiţiile majorităţii româneşti ori din cele ale minorităţilor naţionale, edifică o societate creativă, a identităţilor care contribuie laolaltă la dezvoltarea durabilă a comunităţilor”, mai afirmă Iohannis.

În opinia şefului statului, „stimularea creaţiei şi garantarea reală a libertăţii creatorului, precum şi sprijinirea circulaţiei valorilor culturale româneşti trebuie să fie pilonii angajamentului consecvent al statului în domeniul culturii”.

„Accesul liber şi nediscriminatoriu la produsul cultural, inclusiv prin edificarea unei infrastructuri culturale funcţionale, este obiectivul pe care trebuie să îl urmărească o Românie normală, ţara care îşi valorifică resursele strategice, între care la loc de cinste se găsesc spiritualitatea şi creativitatea. La acest angajament, programul România Educată, pe care l-am iniţiat, îşi va aduce şi el o contribuţie deosebită”, spune şeful statului.

El îi felicită pe cei care lucrează în domeniul culturii. „Cu prilejul acestei sărbători, care uneşte românii de pretutindeni, doresc să îi felicit pe toţi cei care îmbogăţesc, prin creaţia lor, cultura naţională şi să-i salut pe cei care o servesc cu trudă şi angajament în instituţiile publice. Lor, ca şi întregii naţiuni, le spun că preşedintele României se va afla, şi în acest al doilea mandat, în slujba culturii române şi a protejării patrimoniului naţional”, conchide Iohannis.