Preşedintele ICCJ, Alina Corbu: Justiţia e tratată ca o Cenuşăreasă

Iată ce scrie preşedintele ICCJ, Alina Corbu:

”Decizia luată ieri de Parlamentul României a fost pentru mine, ca judecător şi cetăţean, tristă şi, aş spune, stupefiantă. Tristă, pentru că a fost luată într-o modalitate care ridică mari întrebări cu privire la previzibilitatea legii în ceea ce priveşte reglementarea statutului unor profesii care presupun dedicaţie şi privaţiuni pentru servirea interesului public – magistraţii, personalul aeronautic, diplomaţii, grefierii etc. – şi pentru că pare să fi fost luată, cel puţin în cazul magistraţilor, cu ignorarea flagrantă, chiar premeditată, a jurisprudenţei anterioare pe această temă a Curţii Constituţionale. Nu cred că am mai avut o astfel de situaţie în România, mai ales că hotărârea a fost luată practic în condiţii de cvasi-unanimitate, o clasă politică altminteri prin definiţie divizată găsind se pare una dintre puţinele linii comune în afectarea pe termen lung a însăşi stabilităţii sistemului judiciar. Stupefiantă – nu prin rezultatul final, care era previzibil din declaraţiile publice, ci prin modalitatea concretă în care a fost luată, cu ignorarea completă a principiului cooperării loiale între autorităţile statului, cu ignorarea argumentelor aduse din interiorul sistemului judiciar – de instituţiile reprezentative, de asociaţiile profesionale, de adunările generale -, dar, mai ales, prin încurajarea unui curent social negativ la nivelul opiniei publice în special împotriva magistraţilor, deşi rezultatele acestui demers se vor reflecta negativ tocmai asupra serviciului public al justiţiei, la care apelează anual milioane de cetăţeni”, scrie Corbu în scrisoarea deschisă.

Ea aminteşte că a convocat pentru miercuri o şedinţă a Secţiilor Unite din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care vor analiza dacă există sau nu temeiuri pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la propunerea legislativă adoptată de către Parlamentul României, ”privind eliminarea a aproximativ 5% din numărul aşa-numitelor ”pensii speciale”, numărul pensiilor de serviciu aparţinând personalului instanţelor şi parchetelor reprezentând aproximativ 3% din total”. 

În opinia preşedintelui ICCJ, decizia Parlamentului este bazată în mare parte pe faptul că ”de o lungă perioadă de timp celelalte puteri ale statului tratează justiţia, de multe ori, în cel mai bun caz ca pe o „Cenuşăreasă”, iar, în cel mai rău caz, ca pe o ramură a puterii de stat de rangul doi, care trebuie pusă la locul ei, pentru a nu „deranja„ celelalte puteri ale statului”.

Alte articole

Bugetarii cu venituri colosale. Ce magistrat încasează peste UN MILION de lei anual

Pensii 2024: Un român „privilegiat” ia pensie de 17.000 de lei fără să fi muncit vreo zi

Alina Corbu afirmă că atitudinea negativă a publicului faţă de justiţie în chestiunea pensiilor de serviciu mai are la bază, în mod justificat, gravele excese semnalate în acest domeniu în cazuri particulare.

”Ţin însă să amintesc că marea majoritate a acestor excese au ca sursă imperfecţiuni legislative pe care nu autoritatea judecătorească le-a introdus şi pe care nu autoritatea judecătorească nu le-a corectat timp de ani de zile, preferând să le ignore. Aceste excese trebuie corectate, cu fermitate. După cum trebuie remediate şi celelalte disfuncţii existente la nivelul sistemului judiciar. Nu se poate însă atinge un astfel de rezultat afectând cea mai importantă resursă de care beneficiază orice sistem judiciar, respectiv cea umană”, subliniază şefa ICCJ.

Corbu afirmă că decizia Parlamentului va face dificilă atragerea celor mai buni tineri jurişti spre profesia de magistrat, va demotiva judecătorii, în condiţiile unui sistem care deja este caracterizat de supraîncărcare, de inflaţie legislativă şi de practică neunitară.

”În mod cert nu s-au gândit cât de apărat sau, dimpotrivă, cât de vulnerabil se va simţi un cetăţean într-un litigiu cu statul sau chiar cu un alt particular, după ce, poate chiar spre satisfacţia lui iniţială, a văzut cum statutul profesional al celor care sunt chemaţi să îl judece, în condiţii de independenţă şi de imparţialitate, a fost practic călcat în picioare”, susţine Alina Corbu.

Ea critică faptul că în spaţiul public renunţarea la pensiile speciale a fost pusă în contrapondere cu alocaţiile pentru copii.

”Şi mai îndrăznesc să spun că aceia care încurajează sau care cred că pot profita de pe urma creării unui conflict artificial între societate şi autoritatea judecătorească pe tema pensiilor de serviciu – şi mi-aş fi dorit, ca om, să nu trebuiască să menţionez aici contrapunerea stupefiantă emisă în spaţiul public între pensiile de serviciu şi alocaţiile de stat pentru copii – uită de faptul că aceste consecinţe negative se vor răsfrânge asupra noastră, a tuturor, în primul rând în calitate de cetăţeni”, argumentează preşedintele ICCJ.

”Sunt datoare să o spun din nou – pensiile magistraţilor nu sunt ”pensii speciale” şi nu sunt nici ”pensii nesimţite”. Excesele trebuie sancţionate şi corectate, însă pentru marea majoritate a colegilor mei pensiile de serviciu sunt o garanţie a independenţei, sunt un element care le permite să îşi îndeplinească funcţiunea socială. Pensiile de serviciu ale magistraţilor includ ocomponentă contributivă şi o altă componentă compensatorie, aceasta din urmă reflectând tocmai incompatibilităţile şi interdicţiile la care sunt supuşi. În pofida legendei induse la nivelul percepţiei publice, pensiile de serviciu nu sunt o invenţie românească, e suficient să ne uităm la situaţia din instituţiile Uniunii Europene şi din majoritatea statelor membre”, adaugă Alina Corbu.

Ea remarcă faptul că, pe plan european, tendinţa judecătorilor este în prezent de a solicita creşterea vârstei până la care pot rămâne în profesie, în timp ce pe plan intern posibilitatea ieşirii la pensie reprezintă pentru mulţi colegi obiectivul, speranţa, care îi ajută să continue. 

”În general, indiferent de rezultatul final al demersului de ieri al Legislativului, nu este suficient să declarăm sau să demonstrăm la nivel teoretic că statutul nostru profesional trebuie protejat, ca o garanţie a statului de drept, ci trebuie să câştigăm acceptarea acestei necesităţi la nivel social. Trebuie să demonstrăm societăţii, zi după zi, de fiecare dată când ne îmbrăcăm roba, prin imparţialitate, curaj, decenţă, politeţe, dedicaţie şi pregătire profesională, că merităm respectul ei şi acest statut , inclusiv în ceea ce priveşte pensiile de serviciu. Este singura garanţie reală şi durabilă pentru ca astfel de demersuri să nu se repete. Trebuie să continuăm să facem justiţie, să o facem bine şi să arătăm cetăţenilor că îi respectăm şi că ne respectăm profesia”, precizează preşedintele ICCJ.

Alina Corbu prezintă cifre despre care spune că sunt bazate pe ce a identificat în presă, din care reiese că: numărul pensiilor de serviciu ale magistraţilor aflate în plată – 3800-4000; cele ale grefierilor – aproximativ 1800-2000; nNumărul pensiilor aşa-zis-”speciale” care vor rămâne în plată şi în condiţiile intrării în vigoare a propunerii legislative adoptate ieri de Parlament – aproximativ 170.000.

”Volumul total de activitate al instanţelor judecătoreşti în 2018, pentru că sunt ultimele date statistice disponibile public, – 2.946.106 de dosare. Calculaţi dumneavoastră câte milioane de oameni se află în spatele acestora şi apelează anual la serviciul public al justiţiei. Încărcătura medie de dosare per judecător în 2018- 1129 cauze/judecător la judecătorii, 655 la tribunale, 586 la curţile de apel, 1152 de cauze/judecător la nivelul instanţei supreme. Cred că sunt inutile alte comentarii”, mai spune Alina Corbu.